Despre adaptarea la suprafață sau de profunzime – diferența între gândirea pozitivă și atitudinea pozitivă

de Szeréna SEER, trainer

Clytie SeanGladwell

Pentru început, vă invit să abordăm diferenţa dintre două concepte importante pentru acest articol: gândirea pozitivă şi atitudinea pozitivă.

Cele două sunt destul de des suprapuse și confundate. Mulţi oameni încearcă să îşi forţeze o atitudine pozitivă, încercând să aibă de fapt gânduri pozitive despre ei înşişi, despre situaţiile în care sunt şi despre lumea din jur, chiar dacă nu aceasta este realitatea interioară.

Conceptul de gândire pozitivă îşi are originile în SUA, undeva prin anii ’30, când au apărut lucrări ce dezbăteau cum se poate folosi puterea gândului în atingerea obiectivelor dorite. Aceste cărți (de ex. Emmet Fox – Power through constructive thinking, Dale Carnegie – How to Stop Worrying and Start Living, Napoleon Hill – Think and grow rich, Norman Vincent Peale – The power of positive thinking) au avut un mare succes în SUA, apoi s-au răspândit şi în alte culturi. Promotorii gândirii pozitive promiteau o viaţă fericită, de succes doar prin schimbarea gândurilor. Ei spuneau că trebuie să „scăpăm” de gândurile negative, adică să le observăm, să le oprim, apoi să le schimbăm în gânduri pozitive orientate spre obiectivele noastre.

În anii următori s-au realizat mai multe studii care au căutat să dovedească aceste teorii. S-a studiat rolul gândurilor pozitive în viaţa de zi cu zi, legătura lor cu sănătatea, aplicarea lor în situaţii de stres, efectul lor în relaţiile interumane şi multe alte legături. Pe termen scurt, multe studii au ajuns la concluzia că oameni care au o gândire pozitivă asupra vieţii sunt mai sănătoşi, au relaţii mai bune, sunt mai motivaţi, mai mulţumiţi, şi au în general o calitate a vieții mai bună. Pe termen lung însă, se pare că efectul lor este apariția stărilor de anxietate şi chiar depresie.

Ce lipseşte din această imagine „pozitivă” a gândirii? Dacă încercăm să gândim pozitiv, de fapt negăm realitatea şi devenim falşi. Aţi văzut vreo viaţă în care a existat doar frumuseţe, bunătate, succes, fericire? Cu siguranţă nu, pentru că viaţa înseamnă foarte multe tipuri de experienţe, multe feluri de trăiri. Ca să ne convingem că nimic negativ nu există, trebuie să ne minţim intens. Şi cu cât ne minţim mai mult, cu atât acumulăm mai multă tensiune, frustrare şi anxietate.

„…viaţa înseamnă foarte multe tipuri de experienţe, multe feluri de trăiri. Ca să ne convingem că nimic negativ nu există, trebuie să ne minţim intens.”

În schimb, ceea ce putem face este să ne căutăm echilibrul interior, şi apoi, cu acesta stabilit, să ne uităm la lume şi la viaţă cu deschidere şi curaj. Şi astfel am ajuns la conceptul atitudinii pozitive.

Atitudinea se referă la o predispoziție sau o tendință de a gândi, simți și acționa într-un anumit fel, bazat pe propriile valori. Studiile spun că experienţele de viaţă trăite începând de la vârste foarte mici ne formează de fapt atitudinea, şi acesta va influenţa apoi capacitatea noastră de a ne adapta la situaţiile de viață. Un element important al atitudinii este nivelul la care o putem conştientiza. Studiile spun că atitudinea, ca parte a structurii de personalitate, este de cele mai multe ori inconştientă, adică nu ne dăm seama pe moment de atitudinea noastră, dar putem învăţa să devenim mai conştienţi de ea şi chiar să o modelăm. În acest caz, schimbarea atitudinală este una de profunzime. Ea presupune o muncă de auto-cunoaștere și re-cunoaștere a propriilor emoţii, gânduri, valori şi experienţe care ne-au format.

O persoană cu atitudine pozitivă va avea tendinţa să observe oportunitățile scose în evidență de o situaţie sau resursele unei persoane. Va fi deschisă la a risca și își va asuma să greşească, știind că eşecul poate fi o oportunitate de a învăţa. Aceste persoane avansează în viaţă mai uşor, învăţând din experiențele proprii (fie ele de succes sau eșecuri). Adesea sunt percepute de ceilalți ca fiind cu/de încredere, sincere, cu simţ al responsabilităţii, flexibile, determinate.

Studiile care au observat funcţionarea organizaţiilor din perspectiva atitudinii, au ajuns la concluzia că succesul unei organizaţii depinde în mare parte de atitudinea pozitivă a leaderilor. Un leader cu atitudine pozitivă are o influenţă profundă asupra culturii organizaţionale şi asupra angajaţilor, atitudinea lui se răspândeşte uşor, crescând motivaţia, implicarea și angajamentul celor din jurul lui.

Se spune că nu putem intra în apa unui râu de două ori. Apa nu e aceeași și noi nu mai suntem aceiași. Ştim că în viaţă totul se schimbă şi se transformă în timp, nu trăim acelaşi lucru de două ori la fel. Suntem expuşi la schimbări în jurul şi în interiorul nostru, şi una din capacităţile care ne ajută nu doar să supravieţuim, ci să și evoluăm este capacitatea noastră de adaptare. Atitudinea pozitivă este acel element care influenţează procesele de adaptare în situații de schimbare, noi, ambigue, unde nu avem control, nu avem încă mecanisme automatizate de a acționa. Cu cât avem o atitudine mai deschisă cu atât mai mult vom reuşi să ne adaptăm.

„Suntem expuşi la schimbări în jurul şi în interiorul nostru, şi una din capacităţile care ne ajută nu doar să supravieţuim, ci să și evoluăm este capacitatea noastră de adaptare.”

Ca fapt interesant şi ca să ne dăm seama că lucrurile nu sunt doar albe sau negre, studiile au dovedit şi faptul că atitudinea pozitivă în exces poate duce o persoană spre a intra în situaţii periculoase sau spre a-și asuma riscuri necalculate. În concluzie, atitudinea pozitivă echilibrată ne ajută în viaţă să ne adaptăm schimbărilor şi situaţiilor noi, să luăm decizii asumate, să avem încredere, să creăm relaţii funcționale. Ne putem evalua atitudinea proprie cerând feedback de la oameni semnificativi pentru noi şi, atunci când considerăm că este necesar, putem porni într-un proces ghidat de modelare atitudinală.

Resurse:

Articole
Nori MUSTER – Positive Thinking Timeline
Jonathan SCHOOLER – The pursuit and assessment of happiness can be self-defeating
Zarghuna NASEEM & Ruhi KHALID – Positive thinking in coping with stress and health outcomes: literature review
PsycholoGenie – Three types of attitudes perfectly explained from start to finish
Shelly MOHANTY – A leader with positive attitude and thinking can bring great success
International Journal of Emerging Research in Management &Technology, 2014

Cărţi
Pema CHÖDRÖN – Smile at fear. A retreat with pema chodron on discovering your radiant self confidence, Shambhala, 2011
Pema CHÖDRÖN – The places that scare you. A guide to fearlessness in difficult times, Shambhala, 2002
Pema CHÖDRÖN – When things fall apart

Photo credit: Sean Gladwell, 500px.com

Arta de a fi prezent în spirala stresului

de Szeréna SEER, trainer ATU Consulting

O legendă persană povesteşte despre un călător care se târa pe un drum aparent nesfârşit, fiind încărcat cu multe poveri. Călătorul era foarte obosit şi plin de rănile provocate de greutăţi, dar părea total inconştient de motivul acestor răni. Parcă nu observa poverile care atârnau pe umerii lui. Legenda spune că acest călător s-a întâlnit pe drumul lui cu trei fermieri, care l-au întrebat de rostul poverilor lui, şi astfel, încet-încet, el ajunge să arunce aceste greutăţi ca, în final, să se bucure de peisajul frumos şi de apusul de soare.

De câte ori ne recunoaştem şi noi în rolul călătorului fiind aparent atât de obişnuiţi cu stresul încât nici nu observăm „rănile” care se tot adâncesc în corpul nostru? De câte ori uităm să ne bucurăm de drum şi de peisaj? Și cum oare am putea face asta, când poverile ne apasă umerii şi noi nu ştim cum să le dăm jos?

Specialiştii spun că trăim stresantă o situaţie atunci când o apreciem mai puternică decât propriile noastre mecanismele de coping (de a face față acesteia). Astfel, stresul apare când noi considerăm (subiectiv) că avem mai puţine resurse decât ar fi nevoie în situaţia respectivă. Ca şi reacţii, omul preistoric avea posibilitatea să lupte (fight) sau să fugă (flight) sau, în situaţii neclare, să se blocheze (freeze) până creierul reuşea să evalueze dacă lupta sau fuga era cea mai sigură variantă pentru supravieţuire.

La omul modern, lucrurile se complică puțin. Să ne imaginăm situaţia în care avem un termen limită cu un proiect pe care ne e dificil să îl finalizăm şi asta cauzează multă agitaţie interioară. În acest caz, nu putem fugi de sarcină, pentru că riscăm să fim penalizați sau să ne pierdem locul de muncă; nu putem lupta din aceeaşi cauză, şi nici nu ne putem permite să ne blocăm, pentru că în acest caz, consecinţele ar fi şi mai neplăcute. În acest caz, organismul intră într-o stare de agitaţie şi tensiune pregătit de luptă sau fugă şi, în cazul în care presiunea rămâne activă pentru mai mult timp (sau astfel de presiuni vin una dupa alta în fiecare zi), putem intra în starea de stres cronic, care duce la boală şi burnout (epuizare profesională). Acest proces este ca o spirală pe care putem aluneca fiecare dintre noi, până la adâncimi nebănuite.

Arta-de-a-fi-prezent-in-spirala-stresului

Dar oare cum am putea să ne schimbăm direcţia şi, chiar dacă factorii stresanți vor exista în continuare, noi să îi folosim pentru creştere şi dezvoltare în loc de anxietate şi tensiune? Sau altfel spus, ce are nevoie să facă acest călător din legenda noastră ca să scape de poveri şi să se bucure de frumuseţea călătoriei?

Sunt multe variante de răspuns la întrebările de mai sus în funcţie de nevoile şi posibilităţile subiective ale fiecăruia. Noi ne vom opri asupra noilor studii care vorbesc despre managementul eficient al stresului prin tehnici de mindfulness, tehnici care, exersate pe perioadă lungă, ne ajută nu doar în reducerea simptomelor de stres, ci și în schimbarea stilului de viață.

Mindfulness reprezintă capacitatea de a ne îndrepta atenţia conştient şi voit la momentul prezent, fără a judeca (Jon Kabat Zinn). Deci ideea nu este să „înfrumuseţăm” prezentul, ci să observăm realitatea aşa cum este ea, fără să o judecăm sau să punem etichete. Acest proces detensionează creierul, emoţiile şi corpul, aducând o stare de relaxare şi fericire.

Ce spun studiile despre beneficiile exerciţiilor de mindfulness?

  • starea de mindfulness activează zone diferite din creier (văzul – ariile occipitale, auzul – ariile temporale, senzatiile – ariile parietale) şi detensionează reţelele neuronale utilizate prea mult într-o anumită perioadă de timp
  • influenţează creşterea atenţiei, dezvoltarea memoriei, a percepţiei conştiente si a capacităţilor de învăţare
  • creşte empatia si capacitatea de a regla emoțiile
  • creierul devine flexibil şi uşor de antrenat, ceea ce face ca învăţarea să fie mai uşoară
  • creşte capacitatea de insight, de acceptare de sine şi a celorlalţi
  • se observă o echilibrare mai uşoara a minţii şi a corpului
  • reduce anxietatea și stresul

Un studiu realizat în Londra pe efectele exercițiilor de mindfulness pe angajați spune că la 80% din angajaţi s-au îmbunătățit relațiile, 79% au învăţat să se relaxeze mult mai eficient, iar 53% erau mai fericiți în munca lor. Cercetările din neuroştiinţe arată că suntem „plecaţi” din prezent 47% din timp. Adică jumătate din timpul nostru îl petrecem cu gândurile în trecut sau în viitor, lăsând prezentul să treacă pe lângă noi. Împreună cu viaţa. Alte studii realizate pe capacitatea omului de a trăi momentul prezent arată că, cu cât suntem mai mult „plecaţi” cu mintea, cu atât suntem mai puţin fericiţi. Se spune că „fericirea e ca un fluture; dacă alergi după ea, nu poţi să o prinzi… dar dacă te opreşti şi stai relaxat, vine şi ţi se pune pe palmă”.

Merită să luăm în considerare cele de mai sus şi, spre final, vă propun să ne întoarcem la imaginea călătorului din poveste. Iată câteva întrebări, care ne pot însoţi în rolul nostru de călător prin viaţă:

Întrebări legate de situaţia din prezent:

  • Ce mă stresează în prezent în viaţa mea profesională?
  • Ce mă stresează în prezent în viaţa mea personală?
  • Cum reacţionez la aceşti stresori? Ce gânduri, ce emoţii, ce comportamente am?
  • Ce beneficii am de pe urma acestor situaţii? Ce din mine mă împiedică să ies din ele?

Întrebări legate de trecut:

  • De când duc aceste poveri cu mine?
  • Când am mai trecut peste situaţii asemănătoare?
  • Prin care din acele situaţii am trecut cu succes? Ce din mine m-a ajutat atunci?
  • Cum aş putea să folosesc acele resurse acum, în prezent?

Întrebări legate de viitor:

  • Cum mă văd într-un an, în trei ani sau în cinci ani cu aceste poveri, stresori? Vor mai conta?
  • Cine sunt acei „fermieri” în viaţa mea (resurse, capacităţi, oameni) care mă ajută să îmi conştientizez situaţia? Cine din oamenii din jurul meu îmi ţine oglindă?
  • La ce poveri sunt pregătit/ă să dau drumul?
  • Care ar fi primul pas pe care îl voi face în direcţia schimbării?
  • Când îmi propun să fac acel pas?

Trecând din când în când prin întrebările de mai sus, putem fi mai conştienţi de noi şi, în loc „să ni se întâmple” viaţa, să o trăim mai asumat, schimbând direcţia spiralei spre sus, spre dezvoltare.


Bibliografie
Kabat-Zinn, Jon (2016). Mindfulness pentru începători, Ed. Trei;
Légeron, Patrick (2003). Cum să ne apărăm de stres, Ed. Trei;

Morschitzky, Hans & Sator, Sigrid (2016). Când sufletul vorbește prin corp. Să înțelegem și să tratăm tulburările psihosomatice, Ed. Trei.
Foto via allwidewallpapers.com


Acest articol s-a născut ca urmare a atelierului Dezvoltarea în spirala stresului – din cadrul evenimentului Luni de poveste… la Cărturești.

Dacă nu ați ajuns la întâlnire și/sau doriți să (re)vedeți și să ascultați intervenția Szerénei SEER, găsiți filmarea mai jos (1 h și 49 de minute):

[Luni de poveste] Dezvoltarea în spirala stresului

Vă invităm cu mare drag să luați parte la cea de-a patra întâlnire Luni de poveste… la Cărturești!
Luni, 26 septembrie 2016, timp de două ore (de la 18:30 la 20:30), alături de Szeréna SEER vom discuta despre managementul stresului, despre cum să-l abordăm într-o manieră pozitivă și vom descoperi tehnici de relaxare pentru momentele mai tensionate de pe parcursul zilei.

Dezvoltarea-in-spirala-stresului-Szerena-SEER-ATU-Consulting-2016

Data: 26.09.2016
Subiect: Dezvoltarea în spirala stresului
Trainer: Szeréna SEER

„- Am avut o zi stresantă. Am nevoie să mă odihnesc!” – spunem deseori când ajungem acasă de la lucru și căutăm cu ochii pe jumătate închiși patul.
„- Ați făcut o reacție la stres. Vă propun să vă odihniți mai mult!” – am auzit poate de mai multe ori aceste cuvinte de la un medic, atunci când ne-am dus cu o durere sau un simptom și nu a găsit nicio cauză „fizică” pentru afecțiunea respectivă.

  • Ce ne obosește, de fapt, în stres?
  • Ce înseamnă acest „stres” în viața noastră?
  • Cât poate fi de stresant să ne trezim dimineața și să mergem la job sau să participăm la ședințe? Sau să stăm la birou toată ziua pe un scaun inconfortabil? Dar dacă locuim aproape de un vecin gălăgios sau copiii noștri nu ne ascultă: putem să numim și asta un „stres”?

Vă invit să ne gândim la întrebările de mai sus și să ne uităm împreună la stres din două perspective: atât ca pericol posibil, cât și ca prieten. Apoi, să găsim metode prin care să ne îmbunătățim relația cu stresul de zi cu zi și poate chiar să ne relaxăm.

Vă aștept cu drag,
Szeréna


Szeréna SEER este psiholog și trainer ATU Consulting, cu o experiență în domeniul dezvoltării de personal din 2005. Szeréna e pasionată de dansuri latino, tango şi cântat la chitară. Crede în capacitatea fiecărui om de a găsi resursele proprii necesare în momentele dificile din viață. Consideră că funcționarea cât mai bună a omului cu sine însuși și în societate depinde de capacitatea lui de auto-reflexie și de deschidere spre dezvoltarea personală.


Intrarea este liberă, pentru participare vă rugăm să vă rezervați un loc completând formularul de înscriere.

Dacă doriți, puteți să dați join sau share la evenimentul de pe Facebook aici.


Acest atelier face parte din seria întâlnirilor Luni de poveste… la Cărturești, eveniment organizat de ATU Consulting la Librăria Cărturești (Iulius Mall, Cluj-Napoca).

Luni-de-poveste-la-Carturesti-ATU-Consulting-2016

Luni de poveste – întâlnirile consilierilor pentru dezvoltare personală

În ATU, unul dintre proiectele de suflet din 2016 este „Luni de poveste”.

Ne-am gândit că, după luni sau ani de la încheierea călătoriei alături de noi, ne-ar face plăcere să știm ce fac cursanții noștri, cum și-au continuat călătoria, ce au făcut cu ceea ce au învățat la trainingurile ATU la care au participat.

Luni-de-poveste-ATU-Consulting

Am început proiectul „Luni de poveste” cu o serie de trei întâlniri la care i-am invitat alături de noi pe cei care au finalizat sau parcurg acum cursul de Consilier pentru Dezvoltare Personală (CDP – după prescurtarea pe care o folosim adesea) și trainerii lor: Mihaela BOUTIERE, Szeréna SEER, Andreea BOB, Diana BERINDEI și Sabina POP.

Cele trei întâlniri au fost gândite după modelul: atașare, diferențiere și detașare.

În prima întâlnire din 1 februarie, sub îndrumarea Sabinei, am petrecut trei ore de exerciții de networking și cunoaștere, am povestit despre ce a însemnat acest training pentru ei, cum au continuat după finalizarea trainingului, având posibilitatea să își pună întrebări unii altora și trainerilor.

Sunt recunoscătoare pentru că parcurgând modulele de la cursul de Consilier pentru Dezvoltare Personală, am devenit mai deschisă, am primit tot ce îmi oferă viața. Serile de „Luni de poveste” m-au energizat, mi-au dat elan și m-au pus la acțiune.

Luni-de-Poveste-CDP I

În cea de-a doua întâlnire, pe 8 februarie, ghidați de Gabriela HUM, am petrecut o seară intensă, cu multe informații noi, cu exerciții practice, cu multe teme de reflecție – având în centru o temă cu greutate: încrederea.

Am pus sub lupă stima de sine și am discutat despre acceptarea de sine, concepția despre sine și încrederea în sine. Am văzut cine suntem și cum ne definim în momentul prezent, am primit răspunsuri de la inconștientul colectiv și am descoperit, printre altele, ce ne face pe fiecare dintre noi să ne simțim liberi.

În încheierea serii, ne-am scris fiecare „declarația de încredere”… curioși să vedem cum o vom privi și cum ne vom privi peste 5 ani!

Mulțumesc pentru căldură, deschidere, răbdare!

O experiență unică, unde ai timp să te descoperi în momente de reflecție și momente multe și pline de cunoaștere. Cursul m-a ajutat să mă cunosc, să mă accept și să cresc. Mulțumesc!

Luni-de-Poveste-CDP II

Ultima din seria celor trei întâlniri „Luni de poveste” a avut loc în 15 februarie și a fost condusă de Szeréna și Miki, care prin jocuri și exerciții practice, au pus accentul pe conștientizarea și valorificarea resurselor proprii ale celor prezenți, ajutându-i să se proiecteze în viitor.

Pentru mine, CDP a însemnat schimbarea din viața mea! Mai vreau.

Luni-de-Poveste-CDP III

Cele trei seri dedicate consilierilor pentru dezvoltare personală ne-au dat prilejul să reîntâlnim oameni frumoși, deschiși, sensibili și dornici de creștere și dezvoltare.

Mi-a deschis perspectivele cursul de CDP, m-a făcut să mă redescopăr și să mă cunosc mai bine. Serile „Luni de poveste” au fost o completare a experienței faine de la cursul de CDP. Mulțumesc!

Pot afirma cu tărie că acest curs mi-a schimbat viața! Mulțumesc!

Mulțumim tuturor participanților pentru momentele petrecute împreună!


Fotografii de pe parcursul celor trei seri găsiți pe pagina noastră de Facebook: Luni de poveste #1, Luni de poveste #2 și Luni de poveste #3.

Despre Noi

ATU Consulting a fost creat pentru a răspunde nevoilor constante de învățare, educare și cunoaștere, activând din 2004 în domeniile managementului, resurselor umane și dezvoltării de personal. 

De peste 14 ani, prin tot ceea ce facem, ne dorim să fim partenerii celor care sunt sau vor să pornească pe drumul învățării și descoperirii personale și profesionale, ca adulți. În toți acești ani, am învățat și am crescut și noi atât ca business, cât și ca echipă.

Îmi poți lua fabricile, îmi poți arde clădirile,
dar lasă-mi oamenii și voi construi totul din nou.
Henry Ford

Echipa ATU Consulting:

[widgetkit id=56]