Luni de poveste – întâlnirile formatorilor

După primele trei întâlniri dedicate consilierilor pentru dezvoltare personală, proiectul „Luni de poveste” a continuat cu alte trei seri la care i-am invitat alături de noi pe cei care, începând cu 2009, au urmat cursul de Formator și s-au format alături de trainerii ATU.

Luni-de-poveste-ATU-Consulting

Prima întâlnire a avut loc luni, 22 februarie, și a început sub îndrumarea Sabinei POP care, folosindu-se de sociometrii, ne-a ajutat „să spargem gheața”, să ne cunoaștem și ne-a îndemnat să socializăm.

Luni-de-Poveste-Formator-I 1

A urmat apoi intervenția lui Răzvan GOGA, care a abordat un subiect atractiv: Facilitarea Schimbării – o pastilă tonică, interesantă și dinamică despre rolul nostru ca formatori în schimbare.

Îmbinând armonios emoția, umorul și informația, am ajuns împreună la concluzia că imaginea trainerului a cărui muncă se încheie odată cu livrarea la sală este una depășită. Cu ajutorul participanților, am găsit acțiuni concrete ce pot fi implementate pentru ca schimbarea să se întâmple și să se mențină. Mai mult, raportându-ne la realitățile actuale, trainerul devine un facilitator al schimbării doar în măsura în care reușește să se implice și dincolo de orele petrecute împreună cu participanții, în menținerea schimbărilor promovate și induse de training.

Cursul cu Răzvan a fost excelent. Este natural și se vede că vrea să fie aici. În plus, transmite multă informație fără a te face să simți că te „trage” după el.

Oameni minunați care știu să facă o atmosferă pe cinste!

Luni-de-Poveste-Formator-I 2

Cea de-a doua întâlnire a fost în ultima zi de februarie, pe 29. De această dată, Mihaela BOUTIERE a ales ca temă Învățarea diferențiată – un subiect de interes pentru toți adulții, indiferent în ce postură ne aflăm – aceea de trainer sau de trainee.

Miki ne-a adus mai aproape teoria lui Kolb și, împreună cu cei prezenți, am experiențiat ce înseamnă stilurile diferite de învățare și am înțeles mai multe despre modul în care învățăm fiecare dintre noi.

Finalul serii a fost concentrat pe maniera în care noi – ca formatori, putem modela un program de training ținând cont de stilurile diferite în care oamenii învață, transferând informația spre participanți prin tipuri de activități și exerciții diferențiate.

Brusc, „Formator” s-a dovedit a fi cuvânt „limitat” pentru tot ceea ce înseamnă sau am văzut că poate înseamna asta. A fi formator înseamnă – printre multe altele – să inspiri! Să alegi să-i inspiri pe alții… Bring It On!

Luni-de-Poveste-Formator-II 1

Luni, pe 7 martie, am petrecut cea de-a treia „Luni de poveste” – ultima alături de o parte dintre participanții la cursul nostru de Formator.

Sub umbrela Planning Essentials for Trainers & Personal Development, colegul nostru, Sergiu TAMAȘ, a gândit un program interactiv, în care am reflectat (într-o formă ludică) asupra temerilor noastre în training; ne-am făcut Storyboard-ul cu obiective pentru 2016 și am avut ocazia să împărtășim idei și perspective despre Realizări, Obiective și Performanță. A existat și o sesiune de 5 min Speech în care cei care au dorit au avut ocazia să iasă în față și să aibă un discurs de 5 minute pe una dintre temele amintite.

Am avut 11 voluntari curajoși care pur și simplu ne-au îmbogățit cu împărtășirile lor! Discursurile nu doar că au fost inspiraționale, ci au fost și o dovadă de frumusețe, deschidere și autenticitatea!

Felicitări speakerilor pentru curaj, deschidere și entuziasm!

Luni-de-Poveste-Formator-III

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a participa la un astfel de eveniment. A fost o experiență din care am avut multe de învățat și, de asemenea, care mi-a reamintit multe și importante dintre aspectele de urmat pentru livrarea unui training.

Luni-de-Poveste-Formator-II 2

A fost un prilej de reîntâlnire cu persoane care au aceleași preocupări. A fost un eveniment care m-a încărcat de energie și de motivare.

Am petrecut astfel încă trei seri deosebite, într-o atmosferă prietenoasă și antrenantă, seri pline de informații, activități practice, idei împărtășite și oameni frumoși!

Seria evenimentelor „Luni de poveste” continuă cu încă trei întâlniri dedicate HR-ului!


Fotografii de pe parcursul celor trei seri găsiți pe pagina noastră de Facebook: Luni de poveste #4, Luni de poveste #5 și Luni de poveste #6.

Luni de poveste – întâlnirile consilierilor pentru dezvoltare personală

În ATU, unul dintre proiectele de suflet din 2016 este „Luni de poveste”.

Ne-am gândit că, după luni sau ani de la încheierea călătoriei alături de noi, ne-ar face plăcere să știm ce fac cursanții noștri, cum și-au continuat călătoria, ce au făcut cu ceea ce au învățat la trainingurile ATU la care au participat.

Luni-de-poveste-ATU-Consulting

Am început proiectul „Luni de poveste” cu o serie de trei întâlniri la care i-am invitat alături de noi pe cei care au finalizat sau parcurg acum cursul de Consilier pentru Dezvoltare Personală (CDP – după prescurtarea pe care o folosim adesea) și trainerii lor: Mihaela BOUTIERE, Szeréna SEER, Andreea BOB, Diana BERINDEI și Sabina POP.

Cele trei întâlniri au fost gândite după modelul: atașare, diferențiere și detașare.

În prima întâlnire din 1 februarie, sub îndrumarea Sabinei, am petrecut trei ore de exerciții de networking și cunoaștere, am povestit despre ce a însemnat acest training pentru ei, cum au continuat după finalizarea trainingului, având posibilitatea să își pună întrebări unii altora și trainerilor.

Sunt recunoscătoare pentru că parcurgând modulele de la cursul de Consilier pentru Dezvoltare Personală, am devenit mai deschisă, am primit tot ce îmi oferă viața. Serile de „Luni de poveste” m-au energizat, mi-au dat elan și m-au pus la acțiune.

Luni-de-Poveste-CDP I

În cea de-a doua întâlnire, pe 8 februarie, ghidați de Gabriela HUM, am petrecut o seară intensă, cu multe informații noi, cu exerciții practice, cu multe teme de reflecție – având în centru o temă cu greutate: încrederea.

Am pus sub lupă stima de sine și am discutat despre acceptarea de sine, concepția despre sine și încrederea în sine. Am văzut cine suntem și cum ne definim în momentul prezent, am primit răspunsuri de la inconștientul colectiv și am descoperit, printre altele, ce ne face pe fiecare dintre noi să ne simțim liberi.

În încheierea serii, ne-am scris fiecare „declarația de încredere”… curioși să vedem cum o vom privi și cum ne vom privi peste 5 ani!

Mulțumesc pentru căldură, deschidere, răbdare!

O experiență unică, unde ai timp să te descoperi în momente de reflecție și momente multe și pline de cunoaștere. Cursul m-a ajutat să mă cunosc, să mă accept și să cresc. Mulțumesc!

Luni-de-Poveste-CDP II

Ultima din seria celor trei întâlniri „Luni de poveste” a avut loc în 15 februarie și a fost condusă de Szeréna și Miki, care prin jocuri și exerciții practice, au pus accentul pe conștientizarea și valorificarea resurselor proprii ale celor prezenți, ajutându-i să se proiecteze în viitor.

Pentru mine, CDP a însemnat schimbarea din viața mea! Mai vreau.

Luni-de-Poveste-CDP III

Cele trei seri dedicate consilierilor pentru dezvoltare personală ne-au dat prilejul să reîntâlnim oameni frumoși, deschiși, sensibili și dornici de creștere și dezvoltare.

Mi-a deschis perspectivele cursul de CDP, m-a făcut să mă redescopăr și să mă cunosc mai bine. Serile „Luni de poveste” au fost o completare a experienței faine de la cursul de CDP. Mulțumesc!

Pot afirma cu tărie că acest curs mi-a schimbat viața! Mulțumesc!

Mulțumim tuturor participanților pentru momentele petrecute împreună!


Fotografii de pe parcursul celor trei seri găsiți pe pagina noastră de Facebook: Luni de poveste #1, Luni de poveste #2 și Luni de poveste #3.

Deschiderea – resursă de adaptare la o lume în schimbare

de Mihaela BOUTIERE, trainer ATU Consulting

Destinul nu este legat de noroc, este mai degrabă legat de alegere;
nu este un lucru pe care trebuie să-l aştepţi,
este mai degrabă un lucru care trebuie realizat.
William Jennings Bryan

Viaţa e ca o călătorie. O aventură continuă. O oglindă care ne reflectă din când în când cine suntem noi, sau noi în relaţia cu ceilalţi. De când ne-am născut, înaintăm prin propria noastră viaţă: unii cu paşi mici, alţii cu paşi mari. Dar indiferent de mărimea paşilor, nu ne mai putem întoarce, nu putem da timpul inapoi. În această călătorie, unii învaţă atât de multe despre ei, despre alţii, despre viaţă în general, în timp ce alţii par să nu fi învăţat nimic. Şi apare întrebarea firească: ce face diferenţa? Nu ştiu dacă există vreo teorie validată ştiinţific care să ne ajute să înţelegem acest fenomen, dar lăsându-mi intuiţia să dea răspunsul, este deschiderea pe care unii dintre noi o au de a se uita în acea oglindă şi de a conştientiza: Cine sunt eu în viaţa mea? Care sunt rolurile pe care mi le asum? Care sunt lucrurile care îmi plac la mine? Care sunt lucrurile care îmi plac mai puţin la mine sau chiar deloc? Le accept cu uşurinţă sau tind să mă compar cu ceilalţi care sunt altfel şi mă învinovăţesc pentru că nu sunt ca ei?

Majoritatea dintre noi ne dorim să fim buni în tot ceea ce facem: în profesie şi în familie, cu colegii şi cu copiii, cu toţi cei de lângă noi. Avem dorinţa de a-i ajuta pe cei aflaţi în suferinţă, simţim compasiune faţă de unii semeni ai noştri şi bucurie atunci când am făcut o faptă bună; toate acestea, alături de multe altele, ne colorează viaţa în fiecare clipă.

În această călătorie, în fiecare moment, alegem. Alegem cum vrem să ne îmbrăcăm, ce vrem să mâncăm, unde vrem să petrecem vacanţele, cu cine… Alegem uneori ce vrem să fim şi cum vrem să trăim. De cele mai multe ori, avem opțiunea să alegem ceea ce vrem să devenim. Și, printre toate alegerile astea, uităm, de multe ori, cine suntem noi cu adevarat, care sunt lucrurile care ne definesc şi… uneori, chiar şi ceea ce ne face să ne simţim bine. Mult prea atenţi adesea la imaginea pe care ne-o dorim în ochii altora, uităm de lucrurile simple care ne plac, de lucrurile care ne bucurau atât de mult când eram copii şi îl așteptam pe Moş Nicolae pregătindu-ne sârguincioşi ghetuţele.

Suntem aproape de finalul unui an în care ne-am propus să fim mai autentici şi-mi place să cred că am şi reuşit. Poate unii dintre noi deja am început să ne uităm retrospectiv la anul care a trecut: la ce am realizat din ce ne-am propus, la ce nu am reuşit să realizăm. Călătoria noastră alături de 2014 se apropie de final şi-i predă ştafeta lui 2015 – anul dezvoltării personale pentru noi, cei din ATU. Ocazie cu care vă invităm și vă lansăm aceeași provocare: 2015 să fie un an dedicat dezvoltării personale a fiecăruia dintre noi; să plecăm în această călătorie împreună pentru a descoperi lucruri despre noi şi sensul existenţei noastre în această lume.

Însă, înainte să începem acest demers, să fim deschişi şi să ne privim în oglindă: Ia-ți timp, ia o pauză de cafea, stai efectiv cu tine și derulează-ți călătoria de până acum alături de tine şi de ceilalţi.

Ești la fel cu cel/cea de acum 5 ani, la fel cu cel/cea de ieri? Probabil că acum când te uiți în urmă îți dai seama că multe lucruri s-au schimbat chiar dacă până în acest moment nu le-ai conştientizat pe deplin. Este posibil ca în acest exerciţiu să constatăm că sunt şi lucruri care nu s-au schimbat deşi poate ne-am fi dorit acest lucru. Şi apare întrebarea: de ce nu s-au schimbat? Este posibil ca răspunsul să îl găsim încercând să răspundem la următoarele întrebări:

La ce oră m-am trezit astăzi? Care e primul lucru pe care l-am făcut după ce m-am trezit? Ce rută am ales să ajung la job? Care e primul lucru pe care l-am făcut când m-am aşezat în faţa computerului?

Dacă ne dăm seama că azi, ieri şi săptămâna trecută am făcut exact aceleaşi lucruri, în aproape aceeaşi ordine, e bine să ştim că nu suntem singurii. Trăim prin ritualuri şi obiceiuri, prin lucruri repetate inconştient. Faptul că de multe ori suntem pe pilot automat nu e rău sau bun în sine. Asta spune despre noi doar că avem anumite automatisme. Chiar şi în organismul nostru, de la nivel microcelular până la nivel de grupe musculare, au loc procese automate. În general, nu schimbăm aceste automatisme pentru că preferăm să rămânem într-o zonă de confort prin care evităm disconfortul, nesiguranţa şi necunoscutul. De fapt, ce este această zonă de confort despre care am auzit atât de des în ultimul timp?

Cercul-de-confort

Zona de confort ne-o putem imagina ca un cerc de acţiuni/comportamente ce radiază în jurul nostru. Aceste acţiuni/comportamente din cerc sunt, de obicei, cele pe care le facem des, în viaţa de zi cu zi, cu care suntem obişnuiţi. În afara cercului sunt acţiuni/comportamente ce le facem rar, care aduc disconfort şi ne face să simţim nesiguranţă, deseori frică. În schimb, cu cât ne îndepărtăm de zona noastră de confort, suntem obligaţi să folosim mai multe resurse şi să folosim mai mult din potenţialul nostru. Robin Sharma spune că „pe măsură ce ieși din zona ta de confort, ceea ce era odată necunoscut și înfricoșător devine noua ta normalitate”, dar pentru asta e nevoie să fim deschişi la nou şi să vedem necunoscutul ca o oportunitate de dezvoltare, de creştere, de evoluţie.

Putem alege să fim deschişi şi să abordăm viaţa cu mai multă curiozitate, exact aşa cum făceam atunci când eram mici. Să ne reamintim de crezurile şi luminile copilăriei, de candoarea începuturilor şi drumurile care ne definesc. Atunci când anumite evenimente ni se par ca fiind nedrepte, „să deschidem” poarta spre reflecţie asupra sensului lor şi s-ar putea să le percem ca elemente de schimbare – oricum, va avea loc cel puţin o schimbare a perspectivei asupra lor.

Noul an întotdeauna vine cu speranţa că va fi mai bine, că am lăsat în urmă dificultăţile şi coborăşurile, însă se întâmplă ca de multe ori, chiar după trecerea primelor luni, să constatăm că deşi aveam speranţă, nimic nou nu s-a întâmplat sau poate doar prea puţin.

Speranţa e nevoie să existe întotdeauna, dar nu însoţită de aşteptare, ci de deschidere spre acţiune care să ne conducă într-acolo unde ne dorim.

Într-o lume a globalizării, a transformărilor, a bombardamentului informaţional, într-o alternanţă de pericole şi oportunităţi, alianţe şi disjuncţii, deschiderea spre valori, spre ceilalţi şi spre noi înşine este o cheie aproape de intenţia, voinţa de căutare şi acomodarea la noul informaţional globalizat.

Bibliografie

Chopra, D. (2009) Reinventing the body, resurrecting the soul. How to create a new you. Three Rivers Press.
Darwin D., Johnson Ph., Mc Auley J. (2001) Developing Strategies for Change. London: Prentice Hall;
Fromm, E. (1998) Frica de libertate. Bucureşti: Editura Teora;
Pink, D. (2011) Drive: Ce anume ne motivează cu adevărat. București: Publica.

Despre Noi

ATU Consulting a fost creat pentru a răspunde nevoilor constante de învățare, educare și cunoaștere, activând din 2004 în domeniile managementului, resurselor umane și dezvoltării de personal. 

De peste 14 ani, prin tot ceea ce facem, ne dorim să fim partenerii celor care sunt sau vor să pornească pe drumul învățării și descoperirii personale și profesionale, ca adulți. În toți acești ani, am învățat și am crescut și noi atât ca business, cât și ca echipă.

Îmi poți lua fabricile, îmi poți arde clădirile,
dar lasă-mi oamenii și voi construi totul din nou.
Henry Ford

Echipa ATU Consulting:

[widgetkit id=56]