[Luni de poveste] Managementul timpului – prioritizarea de luni

Vă invităm cu drag luni, 23 octombrie, de la 18:30 la 20:30 la o nouă întâlnire Luni de poveste…la Cărturești! De această dată, Răzvan GOGA ne va vorbi despre managementul timpului și importanța prioritizării. Ne vom revedea în același cadru primitor al Librăriei Cărturești (Iulius Mall).

Razvan

Data: 23.10.2017
Subiect: Prioritizarea de luni
Trainer: Răzvan GOGA

„Vestea proastă este că timpul zboară. Vestea bună este că tu ești pilotul.”

Michael Althsuler

În zilele noastre, ne împiedicăm din ce în ce mai des de întrebări care, la prima vedere, par a fi retorice și la care mulți încearcă încă să găsească răspunsul:

Cum să-mi fac timp pentru toate?

Cum să evit a spune că n-am avut timp?

Cum să mă bucur de fiecare clipă și să fac ceea ce e important pentru mine?

Înainte de a decide cum e mai bine să-ți organizezi timpul pe viitor, e important să observi cum îl organizezi în momentul de față.

Te invit să explorăm prioritățile zilnice navigând prin combinația din ce în ce mai colorată de urgent și important care ne înconjoară.

Vă aștept cu drag,
Răzvan


Răzvan GOGA este consultant și trainer ATU Consulting, cu o experiență de peste 15 ani în vânzări directe, distribuție, management în vânzări și training, dezvoltată în zona telecom și FMCG. Carismatic, deschis și totodată un profesionist desăvârșit, Răzvan consideră că trainingul tradițional combinat cu metodele de învățare alternative pot susține schimbarea care să contribuie la dezvoltarea fiecăruia dintre noi.


Dacă nu ați ajuns la întâlnire și/sau doriți să (re)vedeți și să ascultați intervenția lui Răzvan GOGA, găsiți filmarea mai jos (1 h și 33 de minute):


Acest atelier face parte din seria întâlnirilor Luni de poveste… la Cărturești, eveniment organizat de ATU Consulting la Librăria Cărturești (Iulius Mall, Cluj-Napoca).

170920 cover articol LdP 

Despre cum să ne trăim timpul cu sens

de Ioana MUREȘAN și Gabriela HUM

De câte ori nu auzim expresii de genul „nu am timp”, „nu știu când o să le fac pe toate” sau „nu mă încadrez până la termenul limită”? Le auzim la cei din jurul nostru sau conștientizăm că fiecare din noi ne-am confruntat cu situații în care am fost autorii acestui gen de expresii. Ne întâlnim cu situații în care este necesar să ne gestionăm și prioritizăm timpul atât la locul de muncă, cât și în rolurile din viața de zi cu zi – de părinte, partener, fiu/fiică, prieten și așa mai departe. Aceste roluri multiple își dispută în permanență ierarhia în viața noastră necesitând a fi prioritizate. Steven Covey în cartea „Managementul Timpului sau Cum Ne Stabilim Prioritățile” recomandă, pentru un management al timpului eficient, stabilirea unei viziuni asupra propriei vieți și prioritizarea lucrurilor importante, care ne dau sens.

Care sunt cele mai importante 3

Din dorința de a cunoaște nevoile de dezvoltare ale participanților la trainingurile de management al timpului și pentru a modela conținutul trainingului la nevoile specifice de dezvoltare ale participanților, am aplicat un chestionar de analiză de nevoi. Una dintre întrebările acestui chestionar îi pune pe participanți în postura de a detalia ”Care sunt cele mai importante 3 priorități din viața dumneavoastră?”. Din analiza statistică a reieșit faptul că:

toți participanți respondenți (N=55) au ales cariera sau dezvoltarea profesională/ personală ca una dintre primele 3 priorități în viață,
familia și prietenii au fost alese printre primele 3 priorități în viață de către 98% dintre respondenți,
un procent de 38% susțin că timpul liber, spiritualitatea sau hobby-urile sunt priorități în viața lor (pe primele 3 locuri),
29% au ales sănătatea și propria persoană ca făcând parte din top 3 priorități.

Putem concluziona că dezvoltarea personală și profesională (cariera) respectiv relațiile cu ceilalți (familia, prietenii) sunt elemente ce dau sens vieții noastre (cel puțin la vârsta de 25 – 45 de ani). Timpul liber, hobby-urile, respectiv propria sănătate sunt alese mai puțin frecvent ca fiind prioritare.

Studierea managementului timpului a început prin anii ’50, în stadiile sale incipiente fiind dedicat managerilor, iar cu trecerea timpului grupul țintă a fost extins și la alte niveluri ierarhice. Unii cercetători afirmă că managementul timpului în sensul propriu nu există pentru că timpul e un factor în afara controlului nostru și că, de fapt, timpul nu poate fi gestionat, ne putem gestiona pe noi în timp (self-management). În literatura de specialitate Lakein descrie ca modalități de management al timpului:

• identificarea nevoilor personale;
• setarea de obiective pentru îndeplinirea nevoilor;
• prioritizarea activităților;
• planificarea și organizarea timpului pentru a aloca mai mult spațiu activităților care satisfac nevoile noastre.

De asemenea, se pare că persoanele care își setează obiective și priorități și au o preferință pentru organizare percep că au un control mai mare asupra propriului timp decât cei care nu își setează obiective și au o preferință pentru organizare. Percepția controlului asupra timpului este relaționată cu rezultate pozitive, angajații care percep ca au un control al timpului mai ridicat raportează mai puține stări de tensiune și stres, precum și o mai mare satisfacție față de locul de muncă. Grahammer a observat în ultimii ani, în stilul de viață al oamenilor:

  • o accelerare a activităților – facem anumite activități mai grăbit/ mai repede;
  • o comprimare a timpului – scurtăm timpului dedicat anumitor activități (dormim mai puțin);
  • o comprimare a activităților – facem mai multe activități în același timp (măncăm și răspundem la mail-uri în același timp).

Modul în care ne gestionăm timpul (prioritizăm activități, setăm deadline-uri, ne focusăm strict pe ceea ce avem de făcut la un moment dat, ne începem ziua cu ce e dificil și ne încheiem ziua cu lucruri mai ușoare) ține strict de noi. Timpul în care facem tot ce avem de făcut este același, zilnic avem 1.440 min. Și totuși modul în care trăim aceste minute este diferit. Profesorul Zimbardo spune că aici ne întâlnim cu paradoxurile percepției timpului.

Dacă dezvoltarea profesională (cariera) și personală este unul dintre elementele prioritare în viața noastră, haideți să vedem cum putem folosi aceste paradoxuri în favoarea noastră:

a. Paradoxul vacanțelor – timpul pare mai lung când trăim ceva dinamic, iar percepția timpului este influențată de numărul de amintiri pe care le avem. Viața noastră este uneori atât de constantă încât reținem 6 – 9 evenimente noi la două săptămâni. Doar acestea merită să devină amintiri, din ceea ce trăim. În timpul vacanțelor, din cauza dinamismului și noutății, un număr de 6 – 9 evenimente pe zi tind să devină amintiri. Când facem ceva nou, orele trec foarte repede. Când ne uităm înapoi la perioada în care am facut ceva nou, avem senzația că timpul a fost foarte lung (este încărcat cu evenimente).
De aceea, în joburile cu multe rutine, angajații au senzația că stau la serviciu mult mai mult decât în joburile cu multe schimbări, iar când ajung acasă și se gândesc la ce au făcut peste zi, au senzația că nu au făcut aproape nimic și că timpul a trecut foarte repede. Se recomandă în astfel de locuri de muncă inversarea din când în când a ordinii activităților, sau introducerea de activități noi între rutinele existente. În joburile cu multă schimbare, în care creierul poate obosi la un moment dat, se recomandă introducerea unor rutine, automatizarea unor sarcini, care să dea sentimentul de certitudine și siguranță creierului și să îl lase din când în când să se odihnească.

b. Timpul trece mai repede odată cu înaintarea în vârstă. Cele mai multe amintiri le avem între 15-25 ani când trăim multe evenimente de tipul primei iubiri, prima dirigintă, prima mașină, primul an de facultate, primul job etc. Sunt momente pe care le reținem pentru că sunt impregnate emoțional. Pe măsură ce înaintăm în vârstă tindem să ne facem rutine și pattern-uri, căutăm siguranța/ certitudinea și experiențiem din ce în ce mai puține lucruri noi.

Gândiți-vă la o cameră video: filmează cu 24 de cadre/secundă. Dacă am filma cu 40 de cadre/secundă și am proiecta imaginile cu o viteza de 24 de cadre, am vedea filmul dat cu încetinitorul. Dacă am filma cu mai puține cadre (de exemplu cu 15 cadre/secundă) și am viziona ce am filmat la 24 cadre/secundă, filmul ar fi foarte rapid. Pe masură ce înaintăm în vârstă creierul nostru înregistrează din ce în ce mai puține „cadre/secundă” și asta nu din cauza vârstei, ci din cauza faptului că mediul înconjurător este redundant, cunoscut, explorat, deci nu mai avem ”nevoie să îi acordăm atenție”, îl cunoaștem și facem predicții asupra lui, nu îl mai experiențiem efectiv. Pe măsură ce înaintăm în vârstă camera noastră video internă preia mai puține cadre, iar filmul pare dat pe ”repede înainte”.

Unii dintre noi, pentru a încetini curgerea timpului (și implicit a vieții), avem tendița de a face din ce în ce mai multe activități noi (pentru a lua mai multe cadre pe secundă). Acest mod de abordare a timpului și a vieții poate duce la supra-încărcare și stres. Soluția pentru a ne trăi timpul și viața cursiv, plăcut, este de a descoperi noul, aspectele de explorat, în ceea ce facem deja, în ceea ce este deja cunoscut.

Putem să ne ajutăm de aceste paradoxuri ale percepției timpului și să găsim strategii de gestionare eficientă a timpului prin a trăi timpul cu sens:

  • să ne facem și un „to do list” precum și un „to be list” și să ne propunem obiective de dezvoltare personală și profesională cu o frecvență care ni se potrivește (azi să fiu mai răbdător, azi să mânânc fară să vorbesc, azi să folosesc alte formule de calcul în Excel, azi să vorbesc cu zâmbetul pe buze când răspund la telefon, etc.);
  • să ne propunem să facem lucrurile în alt fel, chiar dacă sunt lucruri mici – de exemplu, să schimbăm în fiecare săptămână drumul spre serviciu, să mâncăm în fiecare săptămână în alt loc sau cu altcineva;
  • să reflectăm asupra a ceea ce trăim, propunându-ne astfel să trăim un prezent care să devină un trecut din care învățăm (să găsim sens și semnificație în ceea ce trăim, nu doar să trăim și să lăsăm lucrurile să treacă prin noi sau pe lângă noi);
  • să ne prioritizăm dar și să ne echilibrăm obiectivele proprii, pe cele 4 arii: priorități legate de corp și sănătate, priorități legate de muncă și dezvoltare profesională/ personală/ carieră, priorități de relaționare și priorități de relaxare.

Bibliografie:

Steven Covey (2007) – Managementul timpului sau cum ne stabilim prioritățile, Editura Allfa

Alain Lakein (1989) – How to get control of your time and your life, Penguin Group Inc.

Octavian Pantiș (2012) – Musai List, Editura Publica

Philip Zimbardo (2008) – The Time Paradox: The New Psychology of Time that Will Change Your Life, Simon and Schuster Publisher

Retrospectiva 2016 pentru ATU Consulting

Înțelepciunea ne ajută să rezistăm;
Pasiunea ne ajută să trăim.
Nicolas Chamfort 

Doze-de-Pasiune-2016

Știm că deja suntem în 2017 și că, de cele mai multe ori, retrospectivele se fac la sfârșit de an, însă cum decembrie a fost o lună scurtă și plină cu multe proiecte… și sărbători, iată că ne-am luat timp acum, la început de an, și am privit la cum a fost 2016 pentru ATU.

Așa cum poate deja v-am obișnuit, fiecare an ne place să-l dedicăm unor teme și valori care să ne ghideze activitatea pe parcurs. 2016 a fost astfel dedicat pasiunii și lucrurilor făcute cu pasiune și am pornit la drum sub imboldul citatului folosit în introducerea acestui articol.

Dacă ar fi să rezumăm în câteva cuvinte, pentru ATU, 2016 a fost un an al evenimentelor și al expunerii – în calitate de organizatori și parteneri în proiecte dedicate celor dornici de optimizare, creștere și dezvoltare. Din punctul de vedere al programelor livrate, în 2016 ne-am consolidat poziția pe piață prin specificul, conținutul și calitatea anumitor servicii. Din grila de cursuri cu certificare ANC, s-au remarcat Consilierul pentru Dezvoltare Personală și Formatorul. În rândul partenerilor noștri business, au fost solicitate și foarte bine evaluate programele de Managementul TimpuluiTehnici de Negociere și Customer Care, respectiv programele de Comunicare și de Leadership, personalizate și dezvoltate unic pentru diferite organizații.

Tot în 2016, ne-am diversificat portofoliul de servicii prin noi lansări: Evaluatorul de Competențe Organizaționale – curs de specializare autorizat ANC, respectiv Trainingul Operațional – program integrat de pregătire și motivare, ce se adresează echipelor care intră în contact direct cu clientul. În plus, o altă noutate a fost reprezentată de programele de tip espresso traininguri – intervenții scurte și specifice, pe diferite teme, potrivite pentru dezvoltarea echipelor, având ca principale avantaje că ating punctual teme și obiective specifice și că se derulează fără a opri activitatea într-un anumit departament sau pe un anumit proiect.

Pe plan intern, am continuat să avem proiecte și evenimente dedicate echipei ATU și ne-am bucurat de cea mai mare implicare și participare de până acum din partea membrilor. După mai bine de 11 ani, anul trecut a fost momentul în care ne-am redefinit misiunea și, mai ales, valorile care ne reprezintă și ne ghidează activitatea – ca echipă și ca organizație.

Mai mult, în urma analizei evaluărilor și feedback-urilor primite pe parcursul lui 2016 (din partea clienților, angajaților, colaboratorilor și partenerilor ATU) – au reieșit ca puncte forte capacitatea de adaptare și flexibilitatea în conceperea și livrarea cursurilor și programelor de dezvoltare, pregătirea trainerilor și implicarea reală a acestora în procesul de învățare alături de cursanți, o satisfacție ridicată privind raportul calitate-preț al serviciile ATU, evidențiindu-se totodată o componentă semnificativă de dezvoltarea personală și/sau profesională în cadrul tuturor proiectelor de training and beyond derulate.

Într-adevăr, cel mai mult timp și cea mai multă energie au fost investite în pregătirea și livrarea cursurilor și programelor de dezvoltare pe care le-am derulat. Însă, pe lângă acestea, în 2016 ne-am implicat în multe alte proiecte: cel mai mare fiind seria de evenimente Luni de poveste.

Luni-de-poveste-ATU-Consulting

În primăvară, am derulat astfel nouă întâlniri dedicate foștilor participanți la cursurile noastre autorizate ANC de Consilier pentru Dezvoltare Personală, Formator și cele din domeniul HR (Inspector Resurse Umane și Manager Resurse Umane).

Luni-de-Poveste-CDP I

În toamnă, în urma solicitărilor primite, am deschis aceste întâlniri tuturor celor interesați de propria dezvoltare și ne-am întâlnit timp de nouă săptămâni, în fiecare zi de luni, înconjurați de cărți – în cadrul unor ateliere tematice, susținute de o parte dintre trainerii ATU, pe parcursul serilor Luni de poveste… la Cărturești.

Luni-de-poveste-la-Carturesti-ATU-Consulting-2016

LDP-C-9-Curajul-de-a-avea-incredere

Nu doar am organizat, ci ne-am și implicat pe parcursul anului în alte proiecte în calitate de parteneri la: Principiile Succesului, alături de speaker-ul internațional Jack Canfield sau Learning Network Festival 2016 – eveniment dedicat celor interesați de facilitarea învățării în organizații.

Jack-Canfield-2016

Learning-Network-Festival-2016-Panorama

… sau în calitate de participanți la: The Woman, Maratonul Internațional Cluj și Crosul Companiilor.

Maratonul-International-2016

Crosul-Companiilor-ATU-2016

În 2016, am sărbătorit cei 12 ani de activitate ATU în Echipă și am ales să le mulțumim câtorva dintre cei care ne-au fost alături pe parcursul acestor ani printr-o surpriză care a ajuns prin poștă la destinatari.

Îndreptându-ne atenția spre evenimentele interne, ne-am întâlnit constant la ședințe, am continuat serile de dezvoltare personală alături de Sabina, am avut parte de o seară de beauty alături de Dana, i-am sărbătorit pe copiii ATU de 1 iunie, am fost în două Team Buildinguri cu Echipa ATU – în primăvară, la Șuncuiuș și în toamnă, la Sovata.

TB-primavara-2016-1

TB-toamna-ATU-2016-1

2016 a fost și cel de-al treilea an de când derulăm proiectul Duminica pe coclauri – un proiect născut din pasiunea pentru natură și pentru mișcare. Am ajuns astfel la 32 de ediții (14 doar în 2016), culminând cu Expediția din Retezat din luna august.

Duminica pe coclauri logo

160806 Retezat-vedere-spre-lacuri

Interviuri-cu-oameni-pasionati-2016

În anul dedicat pasiunii, am derulat un proiect în care am avut ocazia să cunoaștem persoane deosebite, pe care vi le-am făcut cunoscute în cadrul a 10 interviuri cu oameni pasionați: Pavel FROLOVCarmen DIȚIUSorin BILEGANMaxim GONCHAROVPatrycja BADECKARăzvan GOGASzabi FARKASLucian HUMZanna CIESIELSKA și Florin BRANCu această ocazie, la final de an le-am recitit și am tras niște concluzii despre ce implică pasiunea în muncă și în viață.

Pe pagina de Facebook ATU, am adunat o colecție de citate despre pasiune, motivație, determinare și entuziasm. Trecem mai jos două dintre cele mai apreciate și share-uite. Un alt proiect din 2016 a fost să lansăm constat provocări de weekend (printre cele mai citite și apreciate fiind #1 Alarma recunoștinței, #13 Inventarul prieteniilor, #11 Chestionarul lui Proust#7 Scrierea automată).

Citat-recunostinta-2016

Citat-Lucian-Blaga-2016

Știm și am simțit și pe parcurs cât de intens și plin de activități a fost 2016, însă cu atât mai mult văzându-le adunate într-un singur loc, ne bucurăm și le mulțumim tuturor celor care și-au adus contribuția și/sau au beneficiat de acestea – pentru că – direct sau indirect – toate acestea ne-au dat sens și motivație.

La final de an, am ales să sărbătorim în Echipă, la Petrecerea de Crăciun ATU – atunci când ne-am uitat peste ce a însemnat pentru fiecare 2016, pregătindu-ne totodată pentru un 2017 dedicat învățării reale și asumate!

Petrecerea-de-Craciun-ATU-retrospectiva-2016


Așadar, ne-am propus să dedicăm 2016 învățării… și vă lansăm astfel oficial invitația de a vă petrece alături de noi un an învățând!

Poate vă gândiți că este o invitație superfluă, doar învățăm în fiecare zi… Și așa și este! Învățăm ori de câte ori facem câte un lucru nou, învățăm citind, învățăm vizionând filme, învățăm observând pe alții cum fac lucruri, învățăm ascultând și vorbind cu ceilalți… învățăm mereu chiar și atunci când nu ne propunem să facem asta.

ATU vă invită însă ca anul 2017 să îl dedicăm învățării reale: să învățăm conștient și asumat, să ne propunem să învățăm și să ne scoatem din zona de confort făcând lucruri noi. Așa cum spune și Peter M. Senge, învățarea este unul dintre aspectele definitorii ale noastre ca ființe umane. Învățarea reală și de profunzime ne schimbă fundamental. Iar pentru a fi unul real, orice proces de învățare e nevoie să ne pună să gândim și să acționăm, să reflectăm și să facem.

Învățarea deschide minților noastre porți noi, aduce în lumină aspecte la care uneori nici nu am visat, ne îndrumă spre teritorii neumblate. Învățarea ne poate fi felinar, ne poate fi alături când avem nevoie, ne ghidează și ne luminează poteca printre atât de multe lucruri necunoscute. Ne ajută să găsim soluții, ne face să creștem și ne arată cât de complexă și minunată poate fi viața!

Să pornim la drum!

2017-anul-invatarii


În continuare, vă invităm să vizionați retrospectiva anului 2016 pentru Echipa ATU:

Managementul Timpului

Descriere

Elementele de management al timpului există și sunt folosite de peste 100 de ani. Din păcate, conceptul de organizare a timpului creează o falsă idee despre ce trebuie să facă o persoană pentru a se organiza. Timpul nu poate fi organizat, timpul nu este controlabil! Ceea ce putem face este să ne organizam pe noi și modul propriu în care utilizăm timpul pe care îl avem la dispoziție. Așadar managementul timpului este de fapt un management personal. Este foarte interesant faptul că abilitățile necesare pentru a ne organiza sunt aceleași cu cele necesare pentru a-i organiza pe alții: planificarea, delegarea, prioritizarea și controlul.

Obiective

Programul de dezvoltare vizează asimilarea diferitelor tehnici de organizare personală și oferă instrumente pentru planificarea și gestionarea individuală în scopul eficientizării activității.

Tematică

  1. Avantajele – dezavantajele managementului timpului
  2. Tehnici de management al timpului
    • Planificarea zilnică
    • Tehnici de delegare
    • Stabilirea obiectivelor
    • Luarea deciziilor
    • Tehnici de prioritizare
    • Orientarea pe importanță vs. urgență
  3. Hoții de timp și tehnici de eliminare a acestora
  4. Cum sa spui Nu
  5. Managementul de criza
  6. Focus management

Metode şi Tehnici

Pe tot parcursul programului se vor utiliza:

  • informații legate de tehnicile de management al timpului
  • schimburi de informații facilitate de discuții în grup
  • aplicări de chestionare și jocuri de rol pentru conștientizarea propriilor modalități de management al timpului
  • exerciții și activități pentru dezvoltarea abilităților de management al timpului

[widgetkit id=81]

Programe de Dezvoltare

Ce sunt programele de dezvoltare?

… sunt intervenţii de grup, orientate spre transmiterea de cunoştinţe şi dezvoltarea de abilităţi în domenii specifice.

Tipuri de programe de dezvoltare

Programe pentru lideri și manageri:

Programe front-line (dezvoltarea de abilități în relația cu clienții)

Programe back-line (dezvoltarea de abilități intra-organizaționale):

Programe pentru întreaga echipă:

Care este scopul programelor de dezvoltare?

  • îmbunătăţirea cunoştinţelor şi dezvoltarea de abilităţi specifice
  • creşterea nivelului de responsabilitate, proactivitate şi implicare a angajaţilor
  • creşterea performanţei şi eficienţei angajaţilor
  • creşterea nivelului de motivare
  • creșterea coeziunii echipei
  • dezvoltarea profesională și/sau personală a angajaților
  • orientarea echipei spre găsirea de soluţii inovatoare
  • o mai bună adaptare a companiei la contextul de piaţă

Etapele unui program de dezvoltare marca ATU Consulting:

180315-sageata-7-pasi

Tipuri de programe de dezvoltare ATU Consulting:

În urma analizei de nevoi, stabilim obiectivele de învățare & dezvoltare și alegem împreună varianta cea mai potrivită de livrare și intervenție în cadrul echipei/echipelor sau organizației.

Luni-de-poveste-ATU-Consulting

Time Management sau Cum să-mi fac timp pentru toate?

de Szerena SEER, trainer ATU Consulting

În zilele (săptămânile, lunile) noastre, poate din ce în ce mai des, cu toții ne „împiedicăm” de această întrebare: Cum să-mi fac timp pentru toate?

Dacă acesta ar fi o întrebare bună, ar înseamna că timpul și energia noastră sunt infinite. Sau, măcar am avea această calitate, abilitate, posibilitate „să ne facem” timp: să avem 50 ore în loc de 24 într-o zi (și o noapte).

Ei bine, niciunul dintre noi nu deținem astfel de abilități. Și dacă am fost informată bine, nici timpul, nici energia noastră nu e infinită. Poate va fi într-o zi. Dar până atunci, să rămânem la ideea ca această întrebare e nepotrivită.

Să punem întrebarea altfel: Cum să-mi prioritizez sarcinile? Cum să decid ce program îmi fac pentru o zi? Cum îi refuz pe cei care îmi tot „completează” programul, cu ore și sarcini în plus? Cum să spun NU fără să rănesc? În acest articol vom discuta despre primele două întrebări, cu speranța că vom găsi și niște răspunsuri.

Deci: Cum să-mi prioritizez sarcinile? Cum să decid ce program să îmi fac? Ce credeți că se întâmplă dacă nu prioritizăm? Păi, să vedem:

  • poate nu vom fi gata la timp cu sarcinile lăsate în urmă
  • vom fi stresați pentru că nu vom ști sigur timpul necesar rezolvării sarcinilor (deci nu avem habar când vom termina)
  • vom avea în cap toate sarcinile deodată, cu „n” posibilități de rezolvare… tot deodată

Și acum că am văzut ce ne așteaptă pe de-o parte, să vedem ce putem face ca și rezolvare a problemei. În urmatoarea imagine, cunoscută și sub numele de Matricea Urgent-Important aveți prezentate sarcinile în funcție de urgența și importanța lor:

Matricea-urgent-important

Cu ce ne ajută o astfel de categorizare a sarcinilor? În primul rând, ne oferă șansa să ne dăm seama de lucrurile mai puțin semnificative și să rezolvăm lucrurile cu adevărat importante.

Știați de regula 80:20? (principiul Pareto)

Aplicată pe subiectul nostru, principiul ne spune că 80% din timpul nostru îl petrecem făcând lucruri mai puțin importante și ne mai ramane 20% pentru celelalte.

Imaginea de mai sus ne ajută în decizia: cum să ne prioritizăm sarcinile? Cele din cadranul 4 sunt urgente, dar mai puțin importante. Astfel, ele se pot delega altor persoane. Cele din cadranul 3 nu sunt nici importante, nici urgente. Deci putem scăpa de ele. În cadranul 2, avem sarcini importante, dar nu atât de urgente. Urmează să le programăm pe altă dată (după ce am terminat cu cele urgente). Și am ajuns la cadranul 1, cel cu sarcinile urgente și importante. Acestea trebuie făcute fără amânare.

Probabil vă gândiți că și această strategie necesită timp. E adevărat. Dar dacă ne uităm la beneficiile aduse de ea (câstigăm timp, rămânem motivați, amânăm mai rar, reducem stresul și anxietatea etc.), cred ca îi putem accepta importanța.

Folosiți-o! V-o recomandăm cu drag și cu încredere!