Succesul ca o apă curgătoare

de Diana BERINDEI, trainer ATU Consulting

Cum îți imaginezi succesul în carieră? În numărul de ore lucrate? În efortul depus? În numărul de proiecte finalizate? Este succesul un număr? Noi, cei care ne-am întâlnit la Cărturești, în cadrul celei de-a șaptea întâlniri Luni de poveste, ne-am gândit la următoarele: succesul înseamnă muncă, împlinire, fericire, responsabilitate, pasiune, perseverență…

În sintagma carieră de succes există doi termeni importanți. Primul, carieră, conform dicționarului explicativ al limbii române, reprezintă o profesie, o treaptă socială sau timpul de activitate într-un anumit domeniu. Tot DEX-ul este și cel care ne spune că succes își are originea în forma latină a cuvântului successus, care este forma participiului trecut a verbului succedere (adică, a succeda, a urma). Astfel succes însemnă un rezultat bun. Puse împreună ar însemna – o profesie cu rezultate bune.

Trăim o epocă în care a avea succes și a fi fericit au devenit un must. Mulți dintre noi ne așteptăm ca la terminarea facultății să găsim acel job care ne va propulsa rapid pe culmile succesului. Vrem rezultate rapide, cu efort puțin. Este nevoie de timp și înțelepciune ca să realizăm că succesul este calea, nu rezultatul.

Tocmai de aceea, inspirându-mă din filosofia orientală, am considerat succesul ca fiind similar unei ape curgătoare. Dacă ne gândim la o apă curgătoare, știm că își are izvorul de undeva din adâncuri. În același fel ne găsim și noi sursele și resursele care ne mobilizează spre succes undeva în adâncul ființei noastre. Este vorba de identificarea chemării spre a realiza ceva în viața noastră, identificarea abilităților și a capacităților noastre. Toate acestea fac parte din cine suntem și putem ajunge la ele prin cunoaștere de sine și auto-dezvoltare. Iar succesul ca drum sau cale începe cu această cunoaștere profundă a sinelui.

Succesul-apa-curgatoare

Mai departe, apa curgătoare traversează văi, uneori cade în cascadă, alteori se acumulează în lacuri sezoniere în funcție de ce anume întâmpină în drumul ei, alteori este secătuită de puterea soarelui, alteori îngheață. De asemenea, există zone în care șlefuiește pietrele, modelează peisajul (gândiți-vă la Marele Canion). Cert este că apa are calitatea extraordinară de a se adapta, acolo unde este nevoie să se adapteze, dar și de a adapta peisajul la cursul ei. Similar cu acest comportament este și comportamentul celor care ating succesul. Uneori se adaptează la mediul în care se află, găsesc în ei resursele de a-și manifesta calitățile, chiar și acolo unde pare mai dificil de făcut acest lucru. Alteori, reușesc să schimbe mediul prin modul în care abordează sarcinile de la locul de muncă. Trăsătura principală a apei este aceea că rămâne ea însăși, indiferent de situație, își continuă cursul cu perseverență oferind privitorului peisaje de o frumusețe aparte. Mai mult decât atât, pare să aibă un scop final, o viziune – aceea de a se vărsa în mare sau ocean, lucru pe care îl înfăptuiește.

Prin urmare, deși la o primă vedere succesul pare a fi reprezentat de rezultate, de ceea ce poate fi vizibil și măsurat, succesul este dat de existența unei viziuni, unui obiectiv final, de perseverența de a-l urma, de anduranță, de adaptabilitate, de conștiinciozitate, de implicare, de autenticitate și, nu în ultimul rând, de aprecierea momentului prezent – a locului în care te afli aici și acum. Dacă ne întoarcem la paralela cu apa curgătoare, gândiți-vă la frumoasele peisaje pe care apa le oferă – când este în cascadă, când este înghețată – toate acestea sunt instantanee ale unui drum dinspre sursă spre revărsare, fiecare având locul său în natură.

Întrebarea este cum reușim să identificăm și să dezvoltăm aceste calități?

Studiile de psihologie cognitivă ne spun că succesul într-o sarcină ține de așa-zisele funcții executive, care reprezintă o formă matură de gândire și sunt „localizate” în cortexul prefrontal. Funcțiile executive presupun planificare; managementul timpului – abilitatea de a acționa atunci când este necesar ; capacitatea de a inhiba răspunsurile neadecvate (emoțional, cognitiv sau comportamental). Ce presupune acest lucru? Presupune să putem să ne comportăm ca și cum am fi propriul nostru șef. Să știm ce anume vrem, cum vrem să atingem scopul final și la ce anume renunțăm. Dacă am tăi într-o lume pur rațională lucrurile ar sta cât se poate de simplu. Însă, complexitatea ființei noastre complică lucrurile.

Una dintre cele mai mari piedici de care ne lovim este modul de a gândi în alb și negru sau ceea ce unii au numit cultul succesului. Această filosofie de viață ne spune că oamenii se împart în două mari categorii: oameni de succes și ratați. Conform acesteia, dacă ai parte de un eșec, înseamnă că ești un ratat. Adesea, emoția asociată eșecului este cea de rușine, care ne determină să ascundem momentele în care am greșit. Este un pas mic până la a considera eșecul și greșeala ca fiind ceva inacceptabil. Din păcate, atât la nivel individual, cât și organizațional pierderile datorate unei astfel de abordări sunt nenumărate. Pe de o parte, angajații încearcă să-și dovedească valoarea prin exces de muncă, ceea ce îi duce ușor înspre burnout sau învoiri pe bază medicală datorate surmenajului. Pe de altă parte, există persoane care renunță în fața acestei presiuni, înainte de a avea orice contact cu munca propriu-zisă. Organizațiile orientate spre rezultate tind să piardă angajați și au o dificultate în a învăța, în a crește.

Se pare că rezolvarea acestei dihotomii vine de la acceptarea valorii sub-estimate a eșecului. Nicio altă experiență nu ne poate învăța mai mult decât eșecul. Succesul pare a fi, așa cum mulți au susținut, o înșiruire de eșecuri din care s-a învățat.

În continuare, vă propunem un mod de a aborda eșecul ca pe o experiență cu potențial de creștere și învățare. Modelul este EIAG – și este unul de debriefing.

  • E – Experiență – alege o experiență din viața ta în care ai considerat că ai greșit sau ai eșuat într-un fel.
  • I – Identificare – denumește factorii importanți. Care dintre aceștia crezi că ar putea fi relevanți pentru rezultatul obținut?
  • A – Analiză – care crezi că sunt elementele care au funcționat? Care sunt cele care nu au funcționat?
  • G – Generalizare – care este concluzia experienței? Cum crezi că ai putea să schimbi modul în care vei interveni într-o situație similară? Ce iei cu tine din experiență și ce lași?

Cu un astfel de model în minte, nu doar că punem în valoare greșeala, dar transformăm timpul petrecut în greșeală într-un timp valoros. Mai mult decât atât, în felul acesta ne dezvoltăm încrederea că putem să ajungem mai aproape de ceea ce ne dorim, chiar prin greșeală.

Astfel, succesul este o experiență personală, își are originile în propriile noastre calități și propensiuni, are un mod particular de a se manifesta în viața fiecărui individ, nu putem măsura succesele între ele. Putem doar să apreciem „locul” în care se află fiecare în momentul prezent și putem să îl încurajăm spre ceea ce și-a propus.

foto by Ryan McGuire via gratiosgraphy


Acest articol s-a născut ca urmare a atelierului Definirea succesului în carieră – din cadrul evenimentului Luni de poveste… la Cărturești.

Dacă nu ați ajuns la întâlnire și/sau doriți să (re)vedeți și să ascultați intervenția Dianei BERINDEI, găsiți filmarea mai jos (1 h și 18 de minute):

[Luni de poveste] Creativitatea în viața de zi cu zi

Iată-ne ajunși la ultima întâlnire din cadrul proiectului Luni de poveste… la Cărturești!
Cu această ocazie, vă invităm luni, 31 octombrie 2016, începând cu ora 18:30, să aflăm mai multe despre un concept atractiv: creativitatea! Va fi o seară altfel, creativă și presărată cu surprize!

Creativitatea-in-viata-de-zi-cu-zi-Tudor-SBARCEA-ATU-Consulting-2016

Data: 31.10.2016
Subiect: Creativitatea în viața de zi cu zi
Trainer: Tudor SBÂRCEA

Creativitatea e un concept din ce în ce mai atractiv și din ce în ce mai studiat de diverse discipline. Creativitatea nu mai e privită astăzi ca un atribut al artiștilor sau al geniilor sau ca ceva cu ce unii ne naștem și alții nu.

A fi creativ la locul de muncă sau în viața de zi cu zi poate însemna să generezi idei noi, să găsești soluții inedite, dar poate fi totodată și un fel de a privi și a face lucrurile. Tocmai de aceea, creativitatea e o abilitate ce poate fi dezvoltată conștient, pe tot parcursul vieții.

În cadrul acestei întâlniri, vă invit să descoperim:

  • Ce ne limitează creativitatea
  • Ce ne stimulează creativitatea
  • Cum putem să ne dezvoltăm creativitatea în viața de zi cu zi

Vă aștept cu drag,
Tudor


Tudor SBÂRCEA e consultant de vânzări ATU Consulting. Fire deschisă și comunicativă, este o persoană implicată, care dorește să înțeleagă lucrurile și să-și aducă contribuția în interacțiunile cu ceilalți. Dincolo de dezvoltarea lui profesională de până acum, Tudor își urmează cu dedicație pasiunea principală: muzica. De la percuție la pian, la standarde de jazz și compoziții proprii, Tudor este un autodidact și se exprimă creativ (și) prin muzică.


Intrarea este liberă, pentru participare vă rugăm să vă rezervați un loc completând formularul de înscriere.

Dacă doriți, puteți să dați join sau share la evenimentul de pe Facebook aici.


Acest atelier face parte din seria întâlnirilor Luni de poveste… la Cărturești, eveniment organizat de ATU Consulting la Librăria Cărturești (Iulius Mall, Cluj-Napoca).

Luni-de-poveste-la-Carturesti-ATU-Consulting-2016

Duminica pe coclauri #30

Duminică, 23 octombrie 2016, ne-am bucurat de o zi minunată de toamnă pe traseul Rimetea – Colții Trascăului – Piatra Secuiului. În plus, bucuria a fost dublată de faptul că am aniversat cea de a 30-a ediție din cadrul proiectului „Duminica pe coclauri”.

DpC30

Am intrat în traseu din Rimetea și am umblat în circuit 8,5 km, cu o diferență de nivel de 700 de metri în 3 ore și 10 minute. Gradul de dificultate al traseului este mediu-dificil, urcarea presupune un efort fizic intens și constant – cu atât mai mult cu cât în perioada în care am fost noi erau frunze și noroi, îngreunând astfel urcarea. Coborârea este abruptă și stâncoasă. Peisajele sunt superbe indiferent de anotimp.

Track-ul GPS poate fi vizualizat și descărcat de aici.

Ne-am adunat 12 drumeți și am făcut o tură pe cinste! Temperatura a fost numai bună – în prima parte a traseului, am avut câțiva nori deasupra – cât să ofere puțin dramatism fotografiilor, însă, la coborâre, soarele ne-a luminat și încălzit calea. Indiferent de lumină, culorile și peisajele au fost superbe! Și apropo de fotografii, ediția #30 a excelat la capitolul acesta: am adunat peste 1000 de poze – selecția lor fiind o adevărată provocare!

Ne-am bucurat de această zi și de compania avută, am râs, ne-am pozat și am sărbătorind ciocnind un pahar de șampanie sus pe vârf.

Felicitări participanților și la cât mai multe „duminici pe coclauri” petrecute împreună!

Fotografii de pe parcursul drumeției se pot vedea aici.


Fiind o ediție aniversară, am și centralizat câteva date. Așadar, ca și statistici, Duminica pe coclauri s-a desfășurat pe parcursul ultimilor 3 ani (2014 – 2016) și totalizează 30 de ieșiri. Am parcurs 316 km, cu o ascensiune totală cumulată de peste 16 km. Ca durată, am umblat în total 100 de ore și 44 de minute – adică 4 zile si aproape 5 ore. De-a lungul timpului, ne-am strâns 274 de drumeți, 82 de persoane distincte, care au participat o dată sau de mai multe ori, și am atins astfel o medie de participare de 9 drumeți/excursie. Am văzut 28 de prepelițe, 22 de căprioare, 5 fazani, 4 vulpi, 4 veverițe, 2 ciocănitori și o barză neagră.

Duminica pe coclauri logo

Provocarea de weekend #24

Modelul de debriefing EIAG

Este o nebunie să faci mereu aceleași lucruri
și să te aștepți la rezultate diferite!

Albert Einstein

Debriefingul este o tehnică de analiză și sinteză care ajută la încheierea unui proces. De cele mai multe ori, ia forma unei conversații semi-structurate care se axează pe informații, emoții, reacții reconstituite din trecut, într-o situație dată, cu rolul de a clarifica ce s-a întâmplat și de a evidenția lecțiile învățate, ce anume considerăm că necesită schimbat și ce dorim să luăm cu noi mai departe. Cu origini în domeniul militar, astăzi procesul de debrifing se aplică în traininguri, team buildinguri, coaching, psihoterapie, programe de dezvoltate axate pe învățarea experiențială etc.

Inspirați de cea de-a șaptea întâlnire Luni de poveste… la Cărturești în care ne-am îndreptat atenția spre Definirea succesului în carieră, vă propunem să ne gândim la o experiență pe care am resimțit-o ca eșec și să facem un debriefing individual folosind modelul EIAG:

Experiență – „trăiește” – alege un eșec personal, amintește-ți ziua, data, ora, locul…

Identificare – „privește”,  descrie:

  • Care crezi că a fost aspectul cel mai important care s-a întâmplat în această experiență?
  • Care sunt factorii care pot explica rezultatul obținut?
  • Care sunt factorii pe care îi consideri responsabili pentru felul în care te-ai simțit?

Analiză – „gândește”, analizează:

  • Care sunt problemele cu care te-ai confruntat și cum te-ai gândit să le faci față?
  • Care sunt lucrurile pe care le-ai făcut și au funcționat?
  • Care sunt lucrurile pe care le-ai făcut și nu au funcționat?

Generalizare – „învață”, concluzionează:

  • Ce anume ai învățat din această experiență?
  • Care sunt lucrurile pe care nu le știai?
  • Ai învățat ceva care te-ar putea ajuta în viitor?

24 Lost-Cat

Foto: Ryan McGuire


Provocarea-de-weekend

La final de săptămână, venim cu o idee de exercițiu, joc sau activitate prin care te încurajăm să-ți acorzi câteva minute de relaxare, care să te ajute să descoperi lucruri noi despre tine, despre pasiunile tale sau despre ceea ce se află în jurul tău!

Accepți provocarea?

Idei pentru eficientizarea performanței acasă

de Adela HARLIȘCA, trainer ATU Consulting

Nu e vorba aici de atingerea perfecţiunii,
ci de trăirea unei vieţi mai bogate…
Dominique Loreau

În zilele noastre, performanța este un subiect de actualitate – mai ales atunci când vorbim despre carieră și latura profesională. Suntem mulți cei care ne dorim să fim cei mai buni din echipă, să fim cât mai eficienți și să avem un aport semnificativ în creșterea performanței la locul de muncă.

În termeni de obiective, planurile noastre ar putea suna ceva de genul:

  • Vreau să fiu cel/cea mai eficient/ă din departamentul meu.
  • Vreau să particip la trainingul X pentru că mă va ajuta să avansez pe poziția Y.
  • Vreau să fiu implicat/ă în proiectul Z pentru că voi avea ocazia să acumulez experiență în aria W.

Aceste obiective sunt firești și ne ajută să mergem zi de zi cu pasiune, cu motivație sau cu determinare la job. Însă câți dintre noi avem genul acesta de obiective și acasă?

Acasă… câți dintre noi ne propunem:

  • Să fiu un/o partener/ă exemplar/ă, atent/ă la nevoile celor din jurul meu?
  • Să citesc cartea X împreună cu copilul meu seară de seară?
  • Să nu plec din casă dimineața fără să-mi iau micul-dejun?
  • Să gătesc pentru prietenii mei rețete noi și să îi invit la mine măcar o dată pe lună?

Și atunci o întrebare care decurge de aici e: Oare cum stăm cu managementul performanței în viața personală?

Ce am simțit eu în acest sens e că, într-adevăr, la job voiam să fiu cea mai bună și să performez – dacă se poate – peste așteptări. Însă odată ajunsă acasă, am observat că intram într-un mod de relaxare, unde nu neapărat trebuia să performez sau să fiu la fel de organizată cu atât mai mult cu cât lucrurile nu erau la fel de clar stabilite procedural dinainte.

Pentru mine, managementul performanței acasă înseamnă o organizare eficientă a activităților pe care le fac din pură obligație în vederea maximizării timpului rămas, pe care să îl pot aloca astfel lucrurilor care îmi fac plăcere și mă bucură. De exemplu: organizarea cât mai eficientă a curățeniei de sâmbătă dimineața astfel încât să pot să mă întâlnesc după-amiaza cu prietenii mei la o cafea și un pahar de vorbă.

Cu aceste idei în minte, vă propun să detaliem câteva tehnici de îmbunătățire a performanței – preluate din mediul business, dar pe care le putem utiliza și acasă. Din punctul meu de vedere, cel mai ușor de aplicat este metodologia Lean – arta de a face ca lucrurile să meargă lin sau, cum îmi place mie să explic: „Știți cum se zice iarna… leru-i ler, ei bine, și Lean’u-i lin”.

Una dintre tehnicile care se folosesc în metodologia Lean se numește 5S și presupune parcurgerea a cinci pași:

  1. Seiri – Sort – Sortare
  2. Seiton – Set in Order – Aranjare
  3. Seiso – Shine – Curățare
  4. Seiketsu – Standardizing – Standardizare
  5. Shitsuke – Sustain – Susținere

Pentru exemplificare, o să luăm ca situație aranjarea hainelor în dulap.

Prima etapă este cea de sortare, adică ne vom scoate toate hainele din dulap și le vom împărți pe categorii: haine preferate pe care le port des, haine pe care le port din când în când, haine pe care nu le-am mai purtat de câțiva ani, haine pe care le-am cumpărat, dar nu le-am purtat niciodată etc.

Arta-de-a-fi-prezent-in-spirala-stresului

Odată ce am terminat cu această etapă, vom merge la etapa de aranjare în cadrul căreia trebuie să ne gândim care ar fi locul cel mai potrivit pentru fiecare categorie: desigur cele pe care le purtăm des vor fi cât mai în față, cele pe care le port din când în când undeva mai în spate. Cele pe care nu le-am mai purtat de câțiva ani are trebui să le probăm să vedem dacă ne mai sunt bune. Dacă se dovește că da, probabil locul lor este tot undeva mai în spate. Dacă nu ne mai sunt bune, recomandarea e să ne despărțim emoțional de ele și să le donăm.

Următoarea este etapa Shine, curățarea. Aceasta implică ștergerea sertarelor dulapului, aruncarea umerașelor rupte sau care și-au pierdut din rezistență, repararea eventualelor haine cărora le lipsesc nasturi sau sunt descusute. Odată ce am terminat de curățat, vom aranja hainele după prioritatea pe care am stabilit-o.

În etapa următoare, e momentul să ne gândim cum am putea să standardizăm procesul, să ne asigurăm că de fiecare dată când o să strângem hainele de pe uscătorul de rufe le vom pune la locul agreat. Putem, de exemplu, să ne folosim de etichete cu numele categoriilor de haine și să le lipim în zona aferentă acelei categorii. Această metodă de semnalizare vizuală are numele de POKA YOKE.

Una dintre provocările standardizării este că nu o putem face de unul singur. Adică e necesar să comunicăm celor din jur aspectele stabilite pentru a nu crea confuzie și a susține acest proces pe termen cât mai lung.

Un alt aspect care vine tot din sfera business, dar poate fi transpus cu ușurință în viața de zi cu zi e conceptul celor 8 pierderi. Până acum câțiva ani, se specificau doar 7 pierderi – TIMWOOD fiind acronimul format din primele litere ale celor șapte pierderi:

  • T – vine de la Transport. Fie nu folosim un mijloc de transport adecvat, fie nu folosim ruta cea mai eficientă. De exemplu, în momentul în care avem mai mulți musafiri și vrem să pregătim masa, în loc să aducem șase pahare pe o tavă aducem câte unul în fiecare mana. Un alt exemplu, ar fi ruta pe care alegem să mergem la serviciu și înapoi. Dacă am studia mai bine harta din zonă, ne-am putea alcătui un traseu în care, de exemplu, marea majoritatea a străzilor au prioritate.
  • I – vine de la Inventory. De câte ori nu am cumpărat de la supermarket mai mult decât aveam nevoie? Sau de câte ori nu am aruncat mâncare pentru că a expirat? Acest tip de pierderi ne blochează resurse financiare, ne împiedică să reperăm eventualele deteriorări ale produselor din cauza excesului de stocuri.
  • M – vine la Motion. Această pierdere este legată de orice mișcare suplimentară pe care omul este obligat să o facă pentru a duce la bun sfârșit o activitate. De exemplu, dacă o parte dintre ingrediente sunt pe balcon, în timp ce aragazul este în bucătărie, o astfel de așezare va duce la deplasări suplimentare din cauza unei depozitări ineficiente.
  • W – vine la Waiting, pierderea dată de așteptare. Poate vi s-a întâmplat să fie nevoie să așteptăm să se termine programul de la mașina de spălat pentru a putea ieși în oraș? Sau să încercăm să tragem de timp să nu adormim pentru a aștepta să se termine mașina cu rufe, să putem să le întindem? Partea bună e că evoluția electrocasnicelor se adresează și acestor pierderi și ne ajută să salvăm timp: de exemplu, mașinile de spălat pe care le poți programa să termine programul exact la ora la care ajungi acasă.
  • OOverproducing – când producem mai mult decât este nevoie. Câți dintre noi nu am gătit mai mult decât aveam nevoie? Si apoi… am aruncat o parte din mâncare? – o pierdere ce ne afectează la nivel global, de unde și nevoia de a fi creativi și a încerca să reducem acest tip de pierdere. O idee care mi-a venit e să ne adunăm cinci colege și să gătim fiecare în câte o zi pentru toate. Ar fi o soluție să reducem pierderea de supraproducere și am câștiga timp în cele patru zile în care nu gătim.
  • OOverprocessing – se referă la pași pe care îi repetăm deși nu este necesar. De exemplu, udăm florile de trei ori pe săptămână când, de fapt, e suficient o dată sau maxim de două ori. Sau pregătim o prăjitură, nu respectăm rețeta și punem cantitățile după ochi, cu generozitate. Și apoi ne mirăm că nu ne-a ieșit.
  • DDefects. Se referă la toate lucrurile pe care le facem și apoi e nevoie să le refacem, deoarece nu au ieșit cum trebuia din prima. Refacem maioneza tăiată, refacem găluștele tari, retușăm peretele proaspăt vopsit, căci l-am atins mutând canapeaua etc.
  • Cea de-a opta pierdere este neutilizarea corespunzătoare a intelectului uman și a ideilor creative pe care fiecare din noi le avem sau le putem avea.

Trăim într-o perioadă în care simțim din ce în ce mai acut rapiditatea trecerii timpului, suntem mereu grăbiți, mereu stresați, mereu obosiți. Tocmai de aceea vă încurajez să ne ambiționăm și să acționăm în direcția creșterii performanței și eficienței în viața personală. Fie că e vorba de organizarea spațiului în care trăim, de renunțare la lucrurile inutile care ne înconjoară, de o planificare a activităților pe care le avem de făcut sau de diminuarea pierderilor mai sus amintite, e important să fim conștienți că, în final, toate aceste acțiuni ne ajută să avem mai mult timp și energie pentru lucrurile care ne fac plăcere și ne provoacă bucurie.

foto by Copta – Freepik.com


Acest articol s-a născut ca urmare a atelierului Despre performanță în viața personală – din cadrul evenimentului Luni de poveste… la Cărturești.

Dacă nu ați ajuns la întâlnire și/sau doriți să (re)vedeți și să ascultați intervenția Adelei HARLIȘCA, găsiți filmarea mai jos (1 h și 25 de minute):

[Luni de poveste] Motivarea și (re)sursele ei

Ne apropiem încet de finalul proiectului Luni de poveste… la Cărturești – așa că vă invităm să profitați și să vă bucurați de cea de-a opta (penultima) întâlnire din cadrul evenimentului.
Luni, 24 octombrie 2016, timp de maxim două ore (de la 18:30 la 20:30), ne vom afla în compania lui Gavril HABA,  care și-a propus să ne împărtășească mai multe despre sursele și resursele care stau la baza motivației și alimentează motivarea.

Motivarea-si-re-sursele-ei-Gavril-HABA-ATU-Consulting-2016

Data: 24.10.2016
Subiect: Motivarea și (re)sursele ei
Trainer: Gavril HABA

V-ați gândit ce ne face să ne trezim dimineața, să ne dăm jos din pat și să acționăm? Să fie nevoia de supraviețuire? Responsabilitățile? Rutina? Pasiunea? – indiferent ce ne determină acest comportament, e vorba despre cel puțin un „factor motivator”.

Motivația e o arie complexă, cu particularități specifice fiecărui individ, în diferite situații.

Fie că ne referim la locul de muncă sau la viața personală – în general, congruența scopurilor, obiectivelor și valorilor personale în raport cu cele cu care interacționăm ne motivează și sporesc implicarea și angajamentul în sarcini și relații.

  • Care e scopul și sensul motivării?
  • Ce ne motivează în viața de zi cu zi?
  • Cum identificăm elementele motivatoare pentru noi sau pentru altă persoană și la ce ne ajută să le cunoaștem?

Pe parcursul acestui atelier, vă invit să explorăm propria motivație, să identificăm specificul personal și să ne căutăm ancore în mediul în care ne desfășurăm activitatea.

Vă aștept cu drag,
Gabi


Gavril HABA este consultant și trainer ATU Consulting, cu o experiență în domeniu de mai bine de 10 ani. Este pasionat de sesiunile de training soft-skills: comunicare, managementul echipei, motivare, managementul conflictelor, tehnici de vânzare. Gabi este o prezență plăcută și şi-a câștigat reputația de a fi un bun ascultător și un interlocutor potrivit pentru cei care își caută resurse interioare. Crede în forța oamenilor de a găsi răspunsuri la propriile întrebări, de a descoperi energia și motivația care să îi ducă mai departe, pe drumul propriu.


Intrarea este liberă, pentru participare vă rugăm să vă rezervați un loc completând formularul de înscriere.

Dacă doriți, puteți să dați join sau share la evenimentul de pe Facebook aici.


Acest atelier face parte din seria întâlnirilor Luni de poveste… la Cărturești, eveniment organizat de ATU Consulting la Librăria Cărturești (Iulius Mall, Cluj-Napoca).

Luni-de-poveste-la-Carturesti-ATU-Consulting-2016

Learning Network Festival vine la Cluj-Napoca

Learning Network Festival ajunge în Cluj-Napoca și se va derula pe 9 noiembrie 2016 la Hotel Golden Tulip Ana Dome. Este un eveniment dedicat profesioniștilor HR, specialiștilor în L&D, managerilor și celor preocupați de învățare și dezvoltare organizațională.

Learning-Network-Festival-cod-ATU20

Agenda evenimentului se va concentra pe rolul și importanța organizațiilor care învață. Învățarea e o temă ce ne preocupă și ne ghidează activitatea în ATU Consulting – motiv care ne-a determinat să ne implicăm și să susținem acest proiect.


AGENDA
Learning Nework Festival Cluj-Napoca
9 noiembrie 2016 

8:45 – 09:30 Participants Registration & Welcome Coffee

9:30 – 10:30 Getting to know each other workshop

  • Meet. Network. Learn. Inspire, Gabriela HUM & Sabina POP – ATU Consulting

10:30 – 11:00 Coffee Break

11:00 – 13:00 Best Practice from Organizations

  • Când munca devine prea complexă… modalități simple de învățare și „angajare” în proiectele profesionale, Liviu VANCEA – Saint Gobain
  • Good practices from our Learning & Development programs, Zamfira CRISTEA – Accesa
  • Build for fun – capitalizing on intrinsic motivation, Andreea MISARĂȘ & Camelia HANGA – Betfair România
  • Rolul analizei de nevoi în crearea programelor de dezvoltare și importanța personalizării acestor programe, Cristina MITRICĂ – Groupama Asigurări România

13:00 – 14:00 Lunch Break

14:00 – 15:30 Experience Learning Sessions

  • De mâine sunt alt om! Oare?! – Perspectiva dezvoltării competențelor în cadrul programelor de training, Sorina BRADEA – Romarketing
  • Success is built on competence, not on incompetence!, John BAX – Quick Learn

15:30 – 16:00 Coffee Break

16:00 – 17:30 Experience Learning Sessions

  • Despre CUM designul de training influențează învățarea, Gabriela HUM & Sergiu TAMAȘ – ATU Consulting
  • Classical Piano Intermezzo: Energie și creativitate cu pianistul Nicolae DUMITRU

Dacă doriți să luați parte la acest eveniment dedicat învățării și facilitării învățării în organizații, puteți beneficia de pachete complete (ce includ participarea la prezentări și workshopuri, pauzele de cafea și cea de prânz, materialele evenimentului) pentru:
– înscrieri individuale (350 lei/participant)
– înscrieri de grup (750 lei/3 participanți)

Vă recomandăm să vă rezervați locul până cel târziu vineri, 4 noiembrie 2016.
Ultima zi de înscrieri e luni, 7 noiembrie 2016.

O veste bună e faptul că în calitate de parteneri ai evenimentului, vă invităm să profitați de o reducere de 20% folosind codul promoțional ATU20.

Așteptăm cu drag să ne (re)vedem în număr cât mai mare acolo!

Mai multe informații despre conferință găsiți pe site-ul evenimentului:
Learning Network Festival Cluj-Napoca
Persoană de contact:
Clementina ANGHELACHE
E: clementina.anghelache@learningnetwork.ro
M: 0770 414 202

[Luni de poveste] Definirea succesului în carieră

Vă invităm la o nouă întâlnire Luni de poveste… la Cărturești – cea de-a șaptea la număr!
Luni, 17 octombrie 2016, timp de două ore (de la 18:30 la 20:30), ne vom afla în compania Dianei BERINDEI și ne propunem să discutăm despre ce înseamnă pentru fiecare dintre noi succesul în carieră.

Definirea-succesului-in-cariera-Diana-BERINDEI-ATU-Consulting-2016

Data: 17.10.2016
Subiect: Definirea succesului în carieră
Trainer: Diana BERINDEI

Trăim într-o lume competitivă în care uneori „suficient de bine” devine un termen neclar sau sinonim cu intangibil. Cum se traduce acest stil de gândire la locul de muncă? Cum reușim să ne atingem obiectivele fără să ne epuizăm toate resursele până la finalul zilei? – iată o provocare cu care ne confruntăm adesea!

Pe parcursul acestui atelier, vă invit să ne gândim la câteva întrebări:

  • Ce înseamnă succesul pentru mine – un concurs de șanse, o luptă, un traseu minat, ceva de neatins sau ceva palpabil?
  • Cum îi privesc pe cei care se bucură de succes în carieră?
  • Care este rolul meu în propriul succes?

Împreună vom căuta răspunsuri, ne vom formula propria definiție a succesului și vom vedea că există mai multe căi de a ajunge acolo unde ne dorim.

Vă aștept cu drag,
Diana


Diana BERINDEI este psiholog clinician, psihoterapeut și trainer ATU Consulting, implicându-se în programe de dezvoltare personală și de analiză și dezvoltare de competențe. Diana este pasionată de mișcare – sport, dans – de poezie și discuții filosofice. Deschisă la provocări, consideră oamenii ca fiind cea mai importantă resursă a oricărei organizații și crede în potențialul lor de a transforma orice loc de muncă într-unul plăcut și performant.


Intrarea este liberă, pentru participare vă rugăm să vă rezervați un loc completând formularul de înscriere.

Dacă doriți, puteți să dați join sau share la evenimentul de pe Facebook aici.


Acest atelier face parte din seria întâlnirilor Luni de poveste… la Cărturești, eveniment organizat de ATU Consulting la Librăria Cărturești (Iulius Mall, Cluj-Napoca).

Luni-de-poveste-la-Carturesti-ATU-Consulting-2016

Duminica pe coclauri #29

Duminică, 9 octombrie 2016, am fost într-o nouă Duminică pe coclauri, de această dată în Rezervația Scărița Belioara.

DpC29

Ne-am adunat o echipă de zece oameni, iubitori de munte, și un pui de om – Emma – care, la doar 3 anișori, ne-a însoțit curajoasă pe tot traseul și ne-a făcut să râdem de câte ori exclama „Woow!” văzând peisajele de poveste. Ne-au însoțit Oro și Rada, doi căței temerari, care s-au cățărat alături de noi pe creste.

Când spunem că echipa a fost una de iubitori de munte, nu glumim: pe tot traseul s-a povestit despre experiențele avute de-a lungul vremii de Sebi, Cristina, Corina, Cristi, Peti, Luci, Pușu, Ioana, Sven – experiențe din Făgăraș, Călimani, Piatra Craiului, Bucegi, Rodnei, despre nopți de furtună în cort și ascensiuni la -25 de grade, despre zile la rând de stat în cort pe ploaie așteptând să iasă soarele, despre trasee și abordări de creste, despre echipament și altele.

Am pornit în traseu din satul Poșaga de Sus – acolo unde ne-am lăsat mașinile. Pe traseul Scărița – Belioara, am parcurs o distanță de 9 km, cu o diferență de nivel de 730 de metri în 5 ore. Traseul a fost inițial pe drum forestier și apoi pe potecă. Gradul de dificultate este mediu-dificil și necesită un efort susținut și constant. Există zone mai abrupte și stâncoase care solicită atenție, însă nu prezintă pericole și oferă în schimb panorame superbe către Muntele Mare, Băișoara, Cheile Poșegii, Cheile Pociovaliștei, Șesul Craiului și Valea Arieșului.

Track-ul GPS poate fi vizualizat și descărcat de aici.

Frigul și norii ne-au pus la încercare pe traseu, însă văzând că nu ne dăm bătuți, pe creastă, s-au retras și au lăsat soarele să ne mângâie cu raze blânde de toamnă.

Am petrecut o duminică frumoasă, ne-am bucurat de culorile toamnei, am cunoscut oameni ieșiți la plimbare pe munte și ne-am delectat la final, ca de obicei, cu o cină la Restaurantul Csani din Vlaha.

Felicitări participanților!
Să ne revedem cu bine și la ieșirile viitoare!

Fotografii de pe parcursul drumeției se pot vedea aici.

Duminica pe coclauri logo

Arta de a fi prezent în spirala stresului

de Szeréna SEER, trainer ATU Consulting

O legendă persană povesteşte despre un călător care se târa pe un drum aparent nesfârşit, fiind încărcat cu multe poveri. Călătorul era foarte obosit şi plin de rănile provocate de greutăţi, dar părea total inconştient de motivul acestor răni. Parcă nu observa poverile care atârnau pe umerii lui. Legenda spune că acest călător s-a întâlnit pe drumul lui cu trei fermieri, care l-au întrebat de rostul poverilor lui, şi astfel, încet-încet, el ajunge să arunce aceste greutăţi ca, în final, să se bucure de peisajul frumos şi de apusul de soare.

De câte ori ne recunoaştem şi noi în rolul călătorului fiind aparent atât de obişnuiţi cu stresul încât nici nu observăm „rănile” care se tot adâncesc în corpul nostru? De câte ori uităm să ne bucurăm de drum şi de peisaj? Și cum oare am putea face asta, când poverile ne apasă umerii şi noi nu ştim cum să le dăm jos?

Specialiştii spun că trăim stresantă o situaţie atunci când o apreciem mai puternică decât propriile noastre mecanismele de coping (de a face față acesteia). Astfel, stresul apare când noi considerăm (subiectiv) că avem mai puţine resurse decât ar fi nevoie în situaţia respectivă. Ca şi reacţii, omul preistoric avea posibilitatea să lupte (fight) sau să fugă (flight) sau, în situaţii neclare, să se blocheze (freeze) până creierul reuşea să evalueze dacă lupta sau fuga era cea mai sigură variantă pentru supravieţuire.

La omul modern, lucrurile se complică puțin. Să ne imaginăm situaţia în care avem un termen limită cu un proiect pe care ne e dificil să îl finalizăm şi asta cauzează multă agitaţie interioară. În acest caz, nu putem fugi de sarcină, pentru că riscăm să fim penalizați sau să ne pierdem locul de muncă; nu putem lupta din aceeaşi cauză, şi nici nu ne putem permite să ne blocăm, pentru că în acest caz, consecinţele ar fi şi mai neplăcute. În acest caz, organismul intră într-o stare de agitaţie şi tensiune pregătit de luptă sau fugă şi, în cazul în care presiunea rămâne activă pentru mai mult timp (sau astfel de presiuni vin una dupa alta în fiecare zi), putem intra în starea de stres cronic, care duce la boală şi burnout (epuizare profesională). Acest proces este ca o spirală pe care putem aluneca fiecare dintre noi, până la adâncimi nebănuite.

Arta-de-a-fi-prezent-in-spirala-stresului

Dar oare cum am putea să ne schimbăm direcţia şi, chiar dacă factorii stresanți vor exista în continuare, noi să îi folosim pentru creştere şi dezvoltare în loc de anxietate şi tensiune? Sau altfel spus, ce are nevoie să facă acest călător din legenda noastră ca să scape de poveri şi să se bucure de frumuseţea călătoriei?

Sunt multe variante de răspuns la întrebările de mai sus în funcţie de nevoile şi posibilităţile subiective ale fiecăruia. Noi ne vom opri asupra noilor studii care vorbesc despre managementul eficient al stresului prin tehnici de mindfulness, tehnici care, exersate pe perioadă lungă, ne ajută nu doar în reducerea simptomelor de stres, ci și în schimbarea stilului de viață.

Mindfulness reprezintă capacitatea de a ne îndrepta atenţia conştient şi voit la momentul prezent, fără a judeca (Jon Kabat Zinn). Deci ideea nu este să „înfrumuseţăm” prezentul, ci să observăm realitatea aşa cum este ea, fără să o judecăm sau să punem etichete. Acest proces detensionează creierul, emoţiile şi corpul, aducând o stare de relaxare şi fericire.

Ce spun studiile despre beneficiile exerciţiilor de mindfulness?

  • starea de mindfulness activează zone diferite din creier (văzul – ariile occipitale, auzul – ariile temporale, senzatiile – ariile parietale) şi detensionează reţelele neuronale utilizate prea mult într-o anumită perioadă de timp
  • influenţează creşterea atenţiei, dezvoltarea memoriei, a percepţiei conştiente si a capacităţilor de învăţare
  • creşte empatia si capacitatea de a regla emoțiile
  • creierul devine flexibil şi uşor de antrenat, ceea ce face ca învăţarea să fie mai uşoară
  • creşte capacitatea de insight, de acceptare de sine şi a celorlalţi
  • se observă o echilibrare mai uşoara a minţii şi a corpului
  • reduce anxietatea și stresul

Un studiu realizat în Londra pe efectele exercițiilor de mindfulness pe angajați spune că la 80% din angajaţi s-au îmbunătățit relațiile, 79% au învăţat să se relaxeze mult mai eficient, iar 53% erau mai fericiți în munca lor. Cercetările din neuroştiinţe arată că suntem „plecaţi” din prezent 47% din timp. Adică jumătate din timpul nostru îl petrecem cu gândurile în trecut sau în viitor, lăsând prezentul să treacă pe lângă noi. Împreună cu viaţa. Alte studii realizate pe capacitatea omului de a trăi momentul prezent arată că, cu cât suntem mai mult „plecaţi” cu mintea, cu atât suntem mai puţin fericiţi. Se spune că „fericirea e ca un fluture; dacă alergi după ea, nu poţi să o prinzi… dar dacă te opreşti şi stai relaxat, vine şi ţi se pune pe palmă”.

Merită să luăm în considerare cele de mai sus şi, spre final, vă propun să ne întoarcem la imaginea călătorului din poveste. Iată câteva întrebări, care ne pot însoţi în rolul nostru de călător prin viaţă:

Întrebări legate de situaţia din prezent:

  • Ce mă stresează în prezent în viaţa mea profesională?
  • Ce mă stresează în prezent în viaţa mea personală?
  • Cum reacţionez la aceşti stresori? Ce gânduri, ce emoţii, ce comportamente am?
  • Ce beneficii am de pe urma acestor situaţii? Ce din mine mă împiedică să ies din ele?

Întrebări legate de trecut:

  • De când duc aceste poveri cu mine?
  • Când am mai trecut peste situaţii asemănătoare?
  • Prin care din acele situaţii am trecut cu succes? Ce din mine m-a ajutat atunci?
  • Cum aş putea să folosesc acele resurse acum, în prezent?

Întrebări legate de viitor:

  • Cum mă văd într-un an, în trei ani sau în cinci ani cu aceste poveri, stresori? Vor mai conta?
  • Cine sunt acei „fermieri” în viaţa mea (resurse, capacităţi, oameni) care mă ajută să îmi conştientizez situaţia? Cine din oamenii din jurul meu îmi ţine oglindă?
  • La ce poveri sunt pregătit/ă să dau drumul?
  • Care ar fi primul pas pe care îl voi face în direcţia schimbării?
  • Când îmi propun să fac acel pas?

Trecând din când în când prin întrebările de mai sus, putem fi mai conştienţi de noi şi, în loc „să ni se întâmple” viaţa, să o trăim mai asumat, schimbând direcţia spiralei spre sus, spre dezvoltare.


Bibliografie
Kabat-Zinn, Jon (2016). Mindfulness pentru începători, Ed. Trei;
Légeron, Patrick (2003). Cum să ne apărăm de stres, Ed. Trei;

Morschitzky, Hans & Sator, Sigrid (2016). Când sufletul vorbește prin corp. Să înțelegem și să tratăm tulburările psihosomatice, Ed. Trei.
Foto via allwidewallpapers.com


Acest articol s-a născut ca urmare a atelierului Dezvoltarea în spirala stresului – din cadrul evenimentului Luni de poveste… la Cărturești.

Dacă nu ați ajuns la întâlnire și/sau doriți să (re)vedeți și să ascultați intervenția Szerénei SEER, găsiți filmarea mai jos (1 h și 49 de minute):