Diade, triade… Poezia contrastelor în finanțe

de Radu MĂRINCEAN, Consultant financiar ATU Consulting

Financiar vs. Economic

Există o oarecare poezie în simplitatea aritmetică a economiei neoclasice atunci când ne arată că piețele economice sunt similare cu cele financiare și că toate prețurile sunt determinate în urma jocului rațional al dorințelor contrastante ale vânzătorilor de a vinde cât mai scump și cumpărătorilor de cumpăra cât mai ieftin. Oferta crește mai rapid decât cererea și avem prețuri mai mici sau invers și va trebui să scoatem mai mulți bani din buzunar. Prețul reflectă valoarea reală, obiectivă a produsului sau serviciului și aceste piețe tind mereu spre echilibru. Pare incredibil, dar există universități pentru așa ceva…

Intrarea pe o piață „economică” presupune astfel participanți aflați de părți diferite ale baricadei din punctul de vedere al interesului urmărit, iar rezultatul tranzacției generate de către aceștia este unul măsurabil, cu un grad redus de incertitudine, ceea ce face ca procesul de luare a deciziei (de a vinde sau a cumpăra) să fie preponderent rațional, acest comportament economic fiind mediat în principal de către neocortex. Atunci când tranzacționăm bunuri sau servicii cu valoare de utilitate clară pentru noi, vizitând piața de legume sau un mall pentru o pereche de pantofi, avem o idee destul de clară despre valoarea acestora pentru noi, chiar dacă un zâmbet blond la tejghea poate perturba puțin anumite grupe de populație din acest serios proces de decizie.

Se creează o corelație inversă în acest joc al cererii cu oferta, în sensul în care pe măsura scăderii prețului se constată o creștere a gradului de participare (a volumului de tranzacții). Sunt evident mai multe tranzacții de computere la câteva sute de euro pe bucată decât pe vremea când acestea costau milioane de euro.

Advice-Ryan McGuire

Lucrurile o iau complet razna în contextul piețelor „financiare”, unde se tranzacționează „investiții” – sub formă de valute, credit, acțiuni, obligațiuni, aur, case și unde încercarea economiștilor de a potrivi legile mecanice ale cererii și ofertei eșuează într-un mod lamentabil. De unde izvorăște acestă dualitate fundamentală între economic și financiar? Un bun (economic) cu valoare de utilitate pentru individ este acela care poate fi deținut pentru producție sau pentru plăcerea consumului, de unde și ușurința în a determina utilitatea și valoarea obiectivă a acestuia. Dacă același produs devine ceva ce poate fi vândut ulterior la un preț mai mare și este cumpărat pentru oportunitatea de a aduce un profit viitor, devine investiție financiară.

Exemplificând, pe una din piețele favorite ale românilor – piața imobiliară – a cumpăra o casă pentru a-ți instala familia în ea acum, presupune o decizie „economică”, luată în condiții de certitudine (știm câți bani avem și cât este prețul apartamentului dorit acum) și vom reuși să ne implicăm preponderent creierul rațional (cortexul frontal) în luarea unei decizii cât de cât informate. Dacă acționez pe această piață în căutarea unui imobil, în speranța că în viitor prețul acestuia va crește și îmi va spori bunăstarea, intru pe teritoriul minat al piețelor „financiare”, unde decizia mea se ia în condiții de incertitudine (pentru că nu pot ști cu exactitate cum vor fi valorizate ulterior casele; da, în ciuda mitului imobiliar, prețul real (ajustat cu inflația) al caselor poate să și scadă).

Mecanismul neuronal al unei astfel de decizii se schimbă radical pentru că, aflat pe teritoriu necunoscut, creierul își suprimă partea frontală și acționează sub forma unui impuls primar, automat, generat în sistemul limbic. Cortexul frontal intră în acțiune abia ulterior și realizează o „raționalizare” sau o explicație a deciziei inițiale, luată din impuls. Paul D. MacLean (The Triune Brain in Evolution: Role in Paleocerebral Functions. New York: Plenum Press, 1990) denumește acest comportament impulsiv și inconștient al investitorilor – “herding” sau „spirit de turmă” și consideră că a fost dezvoltat și menținut de-a lungul evoluției cu scopul de a crește șansele de supraviețuire ale speciei. Atunci când nu știu ce să facă, oamenii tind să acționeze ca și cum ceilalți ar ști. Pentru că ocazional acești ceilalți chiar știu ce să facă, acest comportament sporește probabilitatea de supraviețuire. Din nefericire, atunci când se îndreaptă spre grupul celorlalți pentru călăuzire, în contextul complex al piețelor financiare moderne, investitorul nu realizează că majoritatea celorlalți din grup sunt la fel de neinformați, ignoranți și nesiguri ca el însuși. Se creează o corelație directă în acest joc al piețelor „financiare”, în sensul în care, pe măsura scăderii prețului se constată o scădere a gradului de participare (a volumului de tranzacții) și invers (paradoxal) o creștere de prețuri este însoțită și de o creștere a interesului. Ca atare, mecanismul cererii și ofertei este anulat în mod inconștient, iar consecința corelației directe apărute este faptul că prețul stabilit nu are nicio legătură cu utilitatea bunului în cauză și poate ajunge la orice valoare (în mania investițională a lalelelor, în anul 1637, un bulb de lalea a ajuns să coste echivalentul unei case înstărite din Amsterdam).

O altă specificitate a acestor piețe financiare este aceea că aici toți participanții la joc se află de aceeași parte a baricadei pentru că au în esență același scop – acela al unui profit viitor. Sunt cu toții investitori. Cei care anticipează corect prețul viitor câștigă, ceilalți pierd. Mai mult, observând cu atenție corelația pozitivă existentă, putem demonta unul din miturile economiei și finanțelor care postulează că în acest domeniu nimic nu se pierde și că pentru fiecare investitor care pierde există unul care câștigă de pe urma sa, iar banul schimbă doar buzunarul. Atâta vreme cât prețul evoluează în aceeași direcție cu valoarea și volumul tranzacțiilor pe piață, putem avea perioade când (aproape) toată lumea pierde sau invers, perioade de câștiguri generalizate.

Avem, așadar, o evidență neurofiziologică a faptului că propriul nostru creier procesează în mod diferit informația în funcție de contextul de certitudine/incertitudine ceea ce creează un amalgam de tipul “Dr. Jekill și Mr. Hyde”. De o parte „homo economicus”, ființă rațională care ia decizii informate, iar de cealaltă – „homo financiarius””, mândru membru al turmei. Ambele comportamente au același scop funamental – acela de a supraviețui și prospera. Doar că, în finanțe, cumpărătorii într-o piață cu prețuri în creștere par să gândească: „Turma probabil știe unde se află mâncarea. Aleargă alături de ea și vei prospera!”. Vânzătorii, într-o piață care se prăbușește par să spună: „Turma trebuie să știe că leul se apropie. Aleargă sau îți vei găsi sfârșitul!”.

Realitatea socială pe care o trăim se dezvăluie a fi de o complexitate mult mai mare decât apreciază instrumentele mecanice boante ale socio-economiștilor, un adevărat amalgam de comportamente diametral opuse. Revenind la piața imobiliară, îi vom regăsi în permanență în acțiune atât pe cei care vând și cumpără de nevoie (consumatorii de case care le cumpără pentru a le folosi), cât și pe investitorii avizi de profit. Mai mult, chiar și același participant la joc poate să își schimbe postura extrem de rapid din consumator în investitor. Devine evident că, atunci când proporția și consistența investitorilor financiari pe piața imobiliară sunt reduse, avem șanse să ne apropiem de un preț care să reflecte o valoare reală de utilitate a imobilelor pentru că mecanismul cererii și ofertei funcționează. În perioadele în care oamenii se „îndrăgostesc” de case și le transformă în investiții, putem avea „manii” imobiliare cu prețuri care nu au nicio legătură cu realitatea. Orice sistem social are o natură complexă, foarte fluidă, în care ingredientele economice și financiare se amestecă în mod dinamic.

La nivel social, de grup, agregarea comportamentului „financiar” în condiții de incertitudine se traduce prin starea de spirit socială (“social mood”), care reprezintă o stare de spirit „netă” a unei întregi populații. Atâta vreme cât modul de operare curent al investitorului este impulsul inconștient, rezultă că starea afectivă are un rol mult mai important în luarea deciziilor financiare decât intelectul. Diferența dintre simpla exprimare a unor emoții și starea de spirit constă în atitudinea ulterioară vizavi de impulsul inițial: dacă emoțiile sunt recognoscibile „creierului rațional” și ca atare, pot fi memorizate, starea de spirit nu este recunoscută, ci doar explicată rațional și cu mare greutate reamintită (ulterior). Un individ aflat într-o stare de spirit optimistă are toate șansele să valorizeze superior un produs decât ar face-o într-o stare depresivă.

Potrivit lui Robert R. Prechter Jr. și Wayne D. Parker în The Financial/Economic Dichotomy in Social Behavioral Dynamics: the socionomic perspective, starea de spirit a investitorilor, generată endogen în mod inconștient și împărtășită celorlalți prin intermediul impulsului de turmă motivează acțiunea socială și, implicit, valoarea tuturor produselor financiare. În socionomie, mecanismul din spatele deciziilor financiare este un proces psihologic – a valoriza și a exprima nevoia sub influența unei stări de spirit optimiste sau pesimiste spre deosebire de perspectiva economică – existența unui obiect extern a cărui valoare așteaptă să fie calculată rațional. Starea de spirit este cea care îl determină pe investitor să aprecieze modul în care ceilalți investitori vor valoriza în viitor și care îi motivează acțiunea curentă de a cumpăra sau a vinde, chiar dacă ulterior va apela la „raționament” pentru a-și explica decizia luată din impuls. Așadar, în finanțe există o dinamică neîncetată a valurilor de stare de spirit socială agregată, care fluctuează între pesimism și optimism și care determină valoarea produselor financiare.

Dacă recunoaștem acest comportament irațional al omului în context social, acest fapt va genera o schimbare de paradigmă în ceea ce privește cauzalitatea socială în sensul în care starea de spirit generează acțiunile sociale și nu viceversa. Nu vom afirma că din cauza scăderii economice oamenii devin mai prudenți cu finanțele lor, ci că oamenii prudenți cauzează recesiuni economice.

Polaritatea socială nu se reduce doar la optimism și pesimism, ci cuprinde o întreagă paletă de comportamente asociate. O stare de spirit pozitivă la un grup de populație conduce la manifestări de acceptare față de imigranți, la centrism politic, la atitudine aventuroasă, îndrăzneață, care conduce la creșterea numărului celor care urcă pe Everest, la concordie între patronat și sindicate, la gândire practică care converge în teorii raționaliste, la dorința de putere asupra naturii, la romantism și căutare a bucuriei, la tendința de a scuza comportamente greșite și de a ridica în slăvi „eroi”, la siguranță de sine.

O stare de spirit socială negativă va genera o atitudine de respingere, obstrucție și protecționism, radicalism și polarizare politică, gândire magică concretizată în teorii oculte, dorință de putere asupra oamenilor, cinism și căutare a plăcerii, tendința de a acuza și critica, anxietate.

Demersul de studiere a esenței duale a universului social – economic și financiar și a cauzelor reale ale comportamentelor umane în context social, poate însemna exercițiul de desprindere din constrângerile lui „a câștiga” vs. „a pierde” și evoluția spre o umanitate mai conștientă de natura sa complexă.

 

foto Ryan McGuire via gratisography

Săptămâna PSI – 2015

Între 2 – 8 noiembrie 2015, suntem alături de Editura Trei și Librăriile Cărturești la o nouă ediție a Săptămânii PSI. Evenimentul se află la a 9-a ediţie şi va avea loc în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa și Arad. 

Saptamana-PSI-2015

Specialişti în psihologie şi psihoterapie, profesori şi practicieni experimentaţi vă invită la discuţii deschise şi pline de miez despre cuplu şi familie, vis şi hipnoză, despărţire şi singurătate, fericire şi încredere în sine. Ediţia din această toamnă a Săptămânii Psi a rezervat o zi specială pentru psihologia în şcoală, oferind educatorilor instrumente utile pentru activităţile cu elevii vulnerabili.

Intrarea la evenimente este liberă, iar cărţile de psihologie ale Editurii Trei vor beneficia pe tot parcursul săptămânii 2 – 8 noiembrie de reduceri de 25% în librăriile Cărtureşti.

În continuare, găsiți programul complet al Săptămânii PSI – ediția de toamnă 2015:

CLUJ-NAPOCA – Librăria Cărturești (Iulius Mall)

Luni, 2 noiembrie – ora 18.30
Retman și Retmagia – desene animate psihoterapeutice
Invitat: Daniel David

***

Marţi, 3 noiembrie – ora 18.30
Curajul de a avea încredere începe cu noi înşine
Invitat: Gabriela Hum

***

Miercuri, 4 noiembrie – ora 18.30
Libertatea – iluzie sau autenticitate
Invitat: Liana Don

***

Joi, 5 noiembrie – ora 18.30
Cum să le spun…? – Descoperiţi Process Communication
Invitat: Ciprian Moga

***

Vineri, 6 noiembrie – ora 18.30
Divorţul – soluţie, respectiv eroare – viziuni ale terapiei sistemice
Invitaţi: Eniko Skolka, Maria Orban

***

Sâmbătă, 7 noiembrie – ora 11.30
Sănătatea mentală a elevului
Invitat: Domnica Petrovai


BUCUREȘTI – Librăria Cărturești Verona

Luni, 2 noiembrie – ora 18.30
Libertatea de a alege? Despre dificultatea deciziilor şi consecinţele asupra stării emoţionale a omului modern

Invitat: Simona Radu

***

Marţi, 3 noiembrie – ora 18.30
Ce faci când eşti copil? Ce faci când eşti părinte?
Invitat: Anca Munteanu

***

Miercuri, 4 noiembrie – ora 18.30
Spy the Lie. Trucuri psihologice de la CIA
Invitat: Ion Duvac

***

Joi, 5 noiembrie – ora 18.30
Despre fericire
Invitat: Diana Vasile

***

Vineri, 6 noiembrie – ora 18.30
În lumea misterioasă a viselor
Invitat: Vasile Dem Zamfirescu

***

Sâmbătă, 7 noiembrie – ora 11.30
Sănătatea mentală a elevului
Invitat: Ramona Anghel


TIMIȘOARA – Librăria Cărturești – Mercy

Luni, 2 noiembrie – ora 18.30
Puterea familiei asupra individului
Invitat: Daniel Murany

***

Marţi, 3 noiembrie – ora 18.30
Managementul clasei de elevi cu vulnerabilităţi

Invitat: Oana Dău Gaşpar

***

Miercuri, 4 noiembrie – ora 18.30
La braţ cu singurătatea

Invitat: Ali Baeram

***

Vineri, 6 noiembrie – ora 18.30
Pelerinaj în lumea misterioasă a viselor

Invitat: Anca Munteanu

***

Sâmbătă, 7 noiembrie – ora 11.30
Dacă bărbaţii ar vorbi…dacă femeile ar asculta

Invitat: Ramona Răducan


IAȘI – Librăria Cărturești – Palas

Luni, 2 noiembrie – ora 18.30
Ce trebuie să ştii despre droguri de la alcool la ecstasy
Invitat: Elena Roşcan

***

Marţi, 3 noiembrie – ora 18.30
Dependenţa sau autonomie în relaţii?
Invitat: Magda Luchian

***

Miercuri, 4 noiembrie – ora 18.30
Utilizarea motivaţională a hipnozei
Invitat: Ion Dafinoiu

***

Joi, 5 noiembrie – ora 18.30
Terapia pierderii: ce am fost şi ce-am ajuns?
Invitat: Cristian Petrescu

***

Vineri, 6 noiembrie – ora 18.30
Clubul vieţii – Cui împărtăşim povestea pe care o preferăm despre noi.

Invitaţi: Nicoleta Dumitru, Andreea Muraru

***

Sâmbătă, 7 noiembrie – ora 11.30 
Sănătatea mentală a elevului
Invitat: Alois Gherguţ


BRAȘOV – Librăria Cărturești

Luni, 2 noiembrie – ora 18.30
Motivaţie, succes, eşec şi fericire în viaţa
Invitat: Marcela Rodica Luca

***

Marţi, 3 noiembrie – ora 18.30
Intervenţia psihologică de la 10 minute la 10 ani
Invitat: Laura Teodora David

***

Miercuri, 4 noiembrie – ora 18.30 
Emoţie, raţiune şi armonie în cuplu
Invitat: Laura Elena Năstasă

***

Joi, 5 noiembrie – ora 18.30
Primul ajutor emoţional pentru copiii mici şi mari
Invitat: Camelia Truţa

***

Vineri, 6 noiembrie – ora 18.30
De ce suntem superstiţioşi?
Invitaţi: Mariela Pavalache-Ilie, Ana Maria Cazan

***

Sâmbătă, 7 noiembrie – ora 11.30
Elevi sănătoşi într-o şcoală sănătoasă
Invitaţi: Laura Teodora David, Laura Elena Năstasă


CONSTANȚA – Librăria Cărturești

Luni, 2 noiembrie – ora 18.30
Relaţiile toxice din viaţa noastră

Invitaţi: Delia Gheorghiţă, Andreea Serpegean

***

Marţi, 3 noiembrie – ora 18.30
Sănătatea mentală a elevului
Invitat: Petre Cristian

***

Miercuri, 4 noiembrie – ora 18.30
Dependenţa sau adicţia – de la extaz la agonie
Invitaţi: Raluca Matei, Ramona Caracostea

***

Joi, 5 noiembrie – ora 18.30
Despre iubire…
Invitat: Mircea Marica 


ARAD – Librăria Cărturești

Miercuri, 4 noiembrie – ora 18.30
Cum să fii un părinte mai bun
Invitat: Roxana Maier
 
***

Joi, 5 noiembrie – ora 18.30
Sănătatea mentală a elevului
Invitat: Dana Tomşa

***

Vineri, 6 noiembrie – ora 18.30
Dacă dragostea ar putea gândi
Invitat: Emese Bojin

Evenimentul de pe Facebook îl găsiți aici.

Vă așteptăm cu mare drag!

 

Ce înseamnă Pasiunea pentru tine? – sondaj

Ideea de „pasiune” e o temă ce ne preocupă în ultima perioadă în ATU.

Dorim tare mult să vedem cum se raportează și alții la acest subiect așa că ne-ar ajuta să ne oferi câteva minute pentru a răspunde la întrebările de mai jos.

Wonder-wheel-Ilya

Nu există răspunsuri corecte sau greșite – te încurajăm să răspunzi sincer și spontan.
Îți mulțumim mult!


Îți mulțumim dacă ai ales să ne împărtășești părerile tale cu privire la ideea de „pasiune”. 

Dacă sondajul ți se pare interesant, îți vom fi recunoscători pentru alegerea de a-l da mai departe prietenilor și cunoscuților.

Zile frumoase!

Echipa ATU Consulting

Ce câștigi când înveți să pierzi. Evoluția lui „Nu te supăra, frate!”

de Andrei ARONEȚ [guest post]

Am început să vorbesc târziu și de atunci nu m-am mai oprit. Pe la 4-5 ani, când mergeam în vreun loc de joacă, mă uitam cu maxim dezinteres la tobogane sau hinți, găseam o distinsă babă și mă întindeam la povești. Nu, nu îmi aduc aminte despre ce, dar știu că ai mei nu erau deloc fericiți că ăla micu’ nu se joacă cu alți copii. Probabil din teama de a pierde vreun joc, am pierdut o mulțime de experiențe specifice vârstei.

Cu acest „a pierde” am avut dintotdeauna o mare problemă încă de pe vremea când pe la noi nu exista Monopoly și ne jucam „Nu te supăra, frate!”; un joc cu titlu profetic, fiindcă asta mi-a fost întotdeauna cel mai greu să fac. Privind acum în urmă, e ușor să descopăr ocazii marcate, în principal, de frica unui eventual eșec.

A pierde experiențe. M-am aruncat cu capul înainte în proiecte – profesionale, personale sau de voluntariat, doar pentru „a o face și pe asta”, uitându-mă mai puțin dacă mi se potrivesc, dacă am timpul necesar pentru ele sau dacă chiar îmi plac. Nu aveam încă 20 de ani, dar mă temeam la cel mai real mod că nu voi avea timp să fac tot ceea ce îmi propun. Așa că încercam să fac tot și, dacă se poate, singur.

A pierde relații. M-am agățat de suficiente ori de relații în mod evident nefuncționale, fiindcă a recunoaște asta însemna a le pierde. Ceea ce e similar cu a te agăța de interiorul unei cuști, fiindcă nu știi ce e afară. Și nu e vorba doar de relații sentimentale; e același lucru când stai într-un loc de muncă pentru care nu îți vine să te ridici din pat dimineața.

A pierde reputație. Trebuie să îndeplinesc așteptările altora, fiindcă dacă nu mă „ridic la acel nivel”, pierd prin faptul că voi scădea în ochii lor. Vedeți cum și limbajul ne trădează? A te ridica, a scădea: o echilibristică într-un carusel dirijat exclusiv de dorințele altora, pe care azi îl numesc „Tirania lui «trebuie»”. De multe ori, a fost mai important să le demonstrez altora că pot face ceva, decât să fac ceva ce îmi plăcea.

A pierde valori. Azi, o văd drept situația cea mai gravă. Fiindcă de teama de a pierde, din ambiția de a câștiga cu orice preț, se naște tentația de a o lua „pe scurtătură”, fără mare atenție la regulile jocului și la efectul gesturilor noastre asupra celor din jur. Pe scurt, victorie cu orice preț înseamnă că e perfect justificat să trișezi. Din fericire, asta a fost o lecție pe care am învățat-o rapid: a fost nevoie de un singur episod banal, dar cu multă încărcătură emoțională, ca să simt că o victorie obținută în acest fel nu mai înseamnă nimic. Mult mai mult a durat să accept acea experiență și lecția ei, nu doar să o înțeleg rațional.

Teama de eșec poate fi, uneori, un factor motivant. Însă vine cu un preț enorm și, în încercarea de a împăca pe toată lumea și de a te împăca cu toată lumea, ajungi să creezi conflicte interne, în loc să trăiești liniștit cu tine, lucrul care azi îmi dă cea mai multă energie. E ca și cum ai merge cu mare viteză într-o direcție complet greșită, însă foarte mândru de faptul că reziști!

Nu îmi place nici azi să pierd. Unele lucruri, formate devreme în viață, nu sunt atât de ușor de depășit precum ne învață diverse seminarii care oferă soluții miraculoase, din care la fel de miraculos lipsește partea de introspecție. Dar am acceptat faptul că se poate oricând întâmpla și că, uneori, îți face bine (dacă eu-cel-de-20-de-ani ar citi asta, ar urma un monolog de jumătate de ore despre cum nu sunt suficient de motivat; aveam mult mai multe certitudini pe vremea aceea). Azi știu că nu pot să fiu cel mai bun la absolut orice și, bineînțeles, că nimeni nu îmi cere asta. Mult mai important: m-am oprit din a mi cere singur imposibilul.

Play-Ryan McGuire

Câștigul mi se pare ceea ce se întâmplă când teama de a pierde e înlocuită cu bucuria de a face. E posibil oricând să pierzi o bătălie, dar nu există de fapt un război și un rezultat cu adevărat final – suntem obișnuiți atât de tare cu termeni de „lupte” încât uităm că ne putem bucura de încercările prin care trecem și care, de multe ori, nu sunt întâmplătoare. Suntem mereu pe drum, fie că vrem sau nu, și avem de ales doar între a experimenta și a încerca să fim cei mai buni care putem fi sau a sta închiși în casă și în noi înșine de teama unui eșec.

„A conține” e cel mai greu: mă lupt și azi să accept lucruri de care nu sunt tocmai mândru. Am înțeles că sunt experiențe de care am avut nevoie pentru a deveni cel care sunt astăzi și că, uneori, ne definim valorile tocmai atunci când le încălcăm. Nu știu dacă e o bătălie pe care o voi câștiga, dar nici nu o mai văd ca un război în care am ceva de demonstrat, mie sau altora; e un proces ce se întâmplă natural și care, ocazional, îmi dă prilejul unor priviri lungi într-o oglindă interioară – o obișnuință cât se poate de sănătoasă.

Mă bucur de oamenii din jurul meu, care vin, pleacă și uneori, surprinzător, rămân! E un câștig obținut parcă fără efort să îi molipsești pe alții de bucuria și entuziasmul tău pentru o cauză, o activitate sau eveniment; zâmbetele sunt mai molipsitoare decât încrâncenările. Au trecut vreo 30 de ani de la episoadele în parc, dar mi-am dat seama că e plăcut să te joci și cu ceilalți copii și, mai ales, că aliații sunt mai importanți decât victoriile. Nu mă credeți? Vă aștept la un pahar de suc și o partidă de „Nu te supăra, frate!”.


Andrei-ARONETAndrei ARONEȚ este un comunicator care și-a început activitatea ca jurnalist de presă scrisă, apoi radio și TV, iar acum ca specialist în relații publice la PR & More, trainer autorizat și blogger pe aronet.ro. Este voluntar ca președinte al Asociației non-profit Habitat for Humanity Cluj, care construiește și renovează locuințe pentru familii cu venituri mici. Fan declarat al Muzeului Farmaciei din Cluj Napoca. Îl puteți urmări pe blog, Facebook sau Twitter.

foto Ryan McGuire via gratisography

A pierde, a câștiga, a continua – trei elemente esențiale ale vietii

de Răzvan PRODESCU [guest post]

Sometimes you win, sometimes you learn.
John Maxwell

La începutul anului, când Gabi Hum mi-a propus să scriu un articol și mi-am ales luna octombrie și tema aferentă acesteia, nici nu bănuiam cum avea să arate acest an pentru mine. Fără a intra în detalii, pot să spun că este/a fost, de departe, cel mai prost din viața mea. Atunci nu știam ce va urma, am ales tema pentru că îmi părea foarte ofertantă triada „a pierde – a câștiga – a continua”. Mă regăseam în această triadă pentru că am fost de părere toată viața că nu poți câștiga dacă nu pierzi ceva – că nu există câștig fără pierdere și pierdere fără câștig.

Anul trecut am făcut cu ATU, împreună cu 14 oameni din echipa mea, cursul de Consilier pentru Dezoltare Personală și nici nu știam cât de mult mă va ajuta pentru a trece cu bine peste încercările foarte mari din acest an. Acolo, am învățat Positum, am râs la început de temele de genul „găsește positum în frigiditate”.

Râzând înveți cel mai bine. Ne-a prins extraordinar de bine. Râzând, am învățat că în orice situație rea trebuie să căutăm și partea pozitivă, să ne ridicăm pe cârjele care reprezintă acele părți bune, să ieșim la lumină din nou. Atunci nu știam cât de dramatic se va „ecraniza” pentru mine/noi această triadă a pierde – a câștiga – a continua și cât de bine ne vor prinde cunoștințele acumulate la cursul de Consilier pentru Dezoltare Personală.

***

Sunt dintre norocoșii care au făcut sport de perfomanță, volei.

Sportul te învață foarte multe despre această triadă a vieții pierzi – căștigi – continui. Îmi amintesc de o replică a lui Ion Țiriac la o emisiune. A fost întrebat: „Ce ați învățat cel mai mult pentru viață, de la sport?” – cu așteptările reporterului, probabil, în direcția „efort, muncă etc”. Iar Țiriac a răspuns simplu: „De la sport am învățat să pierd!”. Și i-a lăsat așa, fără explicații, „obținând” doi moderatori complet descumpăniți. Și tot el a continuat, după această pauză, „sportul m-a învățat să pierd. În viața normală, când pierzi ceva/pe cineva, ai tot timpul din lume să rămâi jos, să rămâi demoralizat, să te întrebi de ce astea ți se întâmplă numai ție, cine are ceva cu tine etc. În sport, nu beneficiezi de acest lux. După un meci pierdut, într-o săptămână, vine alt meci. Pe care vrei să îl căștigi, trebuie să îl câștigi.”

Asta am învățat și eu din sport. Să simți înfrângerea sever, să suferi din cauza ei, dar să te aduni de pe jos cât de repede și cu cât de multe învățăminte trase într-un timp cât mai scurt. Ca să câștigi următorul meci. Și, pentru că voleiul este un sport de echipă, am învățat că și înfrângerea și victoria se întâmplă în echipă. Și recuperarea, și încurajările, și planurile de revenire se fac în echipă. Cu asta am rămas după 11 ani de volei și sunt recunoscător acestui lucru.

Am avut șansa, de 10 ani, să conduc o echipă minunată și să ne formăm în jurul acestei triade. Să ne bucurăm la victorii (dar să și analizăm cauzele succesului), să ne întristăm împreună la înfrângeri sau la tragedii (dar să analizăm cauzele înfrangerii și învățămintele tragediilor) și, mai mult decât orice, să continuăm împreună fiind tot mai buni.

***

A pierde

Așa cum am spus, cred că pierzi net doar atunci când nu ești capabil să recunoști că parte din înfrângere ți se datorează, că ghinionul și-l mai face și omul cu mâna lui… Atunci când nu ești capabil să extragi învățămintele din înfrângere și rămâi blocat în modulul „n-am avut noroc în viață”. În rest, nu există înfrângere netă. Există bătălii pierdute, dar, cum spun aviatorii „întotdeauna e soare dincolo de nori”. Iar asta face parte din frumusețea vieții. Positum ajută foarte mult, pe mine m-a ajutat să văd viața și bătăliile pierdute printr-o altă perspectivă.

A câștiga

Oricine își dorește să aibă viața ca un lung șir de victorii, iar viața, câteodată, ne dă senzația că acest lucru este chiar și realizabil. Ei bine, nu este! În primul rând, viața nu e o luptă. Nu există învinși definitiv sau câștigători total. E o alternanță de bucurii cu tristeți, mai mari sau mai mici, dar e o clară împletitură între ele.

Gustul victoriei e dulce. E atât de dulce încât mulți uită să se mai întoarcă cu picioarele pe pământ, încep să piardă contactul cu lumea reală, cea care i-a ajutat să obțină acea victorie. Mulți uită să analizeze motivele pentru care au obținut această bucurie, acțiunile care au dus la succes, cât de important e să rămâi așa cum erai când ai trăit acea victorie/bucurie.

Victoria e dulce, trebuie savurată intens și deplin, iar după „savurare”, trebuie clădit pe aceste victorii și nu plutit pe aceste victorii.

De ce să continui?

One-way Ryan McGuire

Baronul Pierre de Coubertin a enunțat principiul olimpismului: Ai câștigat? – continuă! Ai pierdut? – continuă!. Cred că multe nu mai sunt de spus aici. A continua după fiecare victorie/înfrângere înseamnă a învăța ceva din ele, a te plasa pe un nivel superior în dezvoltarea individuală: am învățat din înfrângeri, am consolidat rezultatele victoriei și am învățat și din „rețeta” succesului. Viața are un sfârșit, nu știm când. Dar continuând, mai tari și mai cu poftă de viață după fiecare dintre aceste extreme ale vieții, vom da valoare minutelor pe care le petrecem pe acest pământ, vom fi „emițători” de fericire, calm și căldură în viețile noastre și ale celor din jurul nostru.

a pierde + a câștiga = viața fiecaruia
a pierde + a câștiga + a continua învățând din astea = viața frumoasă și împlinită 


Razvan-PRODESCURăzvan PRODESCU este şeful Departamentului de Training al grupului OMV, divizia de retail şi liderul echipei de traineri OMV-Petrom, o echipă excepţională. Este creatorul, în 2004, al sistemului de training al grupului OMV. Lucrează de 15 ani în OMV, de 10 ani în training. Este blăjean şi se mândreşte cu micul dar frumosul lui oraş şi este stabilit de 20 de ani în Cluj. Obişnuieşte să spună: „Sunt dintre puținii norocoși care fac chiar ceea ce le place și mai primesc și bani pentru asta. Ce fac, fac cu pasiune și cu zâmbetul pe buze!”. Răzvan își face meseria cu dedicare, fără a se plictisi vreodată. A creat zeci de training-uri și instrumente de training și „luptă” în fiecare training pentru a da valoare fiecărui minut petrecut în sală atât de el, cât și de cursant. Pe lângă munca pe care o face, Răzvan mai are ca pasiuni cititul, raliurile, călătoriile, zborul și orice vehicul ce se poate comanda cu o telecomandă. Are un băiețel de doi ani și 5 luni și un cățel Samoyede de patru ani.

foto Ryan McGuire via gratisography

Sănătate ca la carte – 2015

Începutul de octombrie vine cu o veste bună: ne bucurăm să fim parteneri la un nou eveniment organizat de Librăriile Cărturești în colaborare cu Lifestyle Publishing, parte a Grupului Editorial Trei. Cu aceast prilej, vă invităm între 6 – 9 octombrie 2015 la seria de ateliere Sănătate ca la carte în Librăriile Cărturești din București și Cluj-Napoca.

Sanatate-ca-la-carte-2015

Atelierele abordează teme care își propun să ajute participanții să afle cum pot avea grijă atât de corp, cât și de minte și cum să separe informațiile utile pentru sănătate de reclamele și miturile îndoielnice. Serile vor fi totodată un bun prilej de a întâlni și a discuta cu medici și nutritioniști, psihologi și psihiatri despre factorii nocivi din viața cotidiană și despre cele mai bune moduri de a ne proteja trupul și sufletul.

Intrarea la ateliere este liberăiar cărțile din colecția Citește Sănatos vor beneficia de promoția 2+1 în librăriile Cărturești din București (Verona) și Cluj-Napoca (Iulius Mall).

În continuare, vă invităm să consultați programul evenimentului: 

Libraria Cărturești (Iulius Mall) – Cluj-Napoca:

Miercuri, 7 octombrie – ora 18.30
Hipertensiunea și factorii de risc
Invitat: Horia Rosianu

***

Joi, 8 octombrie – ora 18.30
Lumea în mișcare și dezavantajele progresului
Invitat: Nora Cucu

***

Vineri, 9 octombrie – ora 18.30
Alimentația sănătoasă și starea de nutriție optimală
Invitat: Liviu Deacu

Librăria Cărturești Verona – București:

Marti, 6 octombrie – ora 18.30
Mituri și adevăruri despre dietă și sport
Invitati: Serban Damian, Manuela Tiron

***

Miercuri, 7 octombrie – ora 18.30
Cum să lupți cu cancerul
Invitat: Pavel Chirila

***

Joi, 8 octombrie – ora 18.30
Stresul psihic și bolile de inimă
Invitati: Silvia Nica, Andreia Vasilescu

Pagina evenimentului pe Facebook aici

Vă așteptăm cu mare drag!