Duminica pe coclauri #7

Așa cum v-am anunțat, noiembrie fiind luna Schimbării, am decis să facem o mică schimbare în program și să petrecem „Duminică pe coclauri” într-o zi de sâmbătă, pe 15 noiembrie. Traseul stabilit: Lacul Tarnița – Muntele Ijar.

DpC7

Am pornit de la lacul Tarnița și am admirat panorame superbe către lacul Tarnița, defileul Someșului Cald, Mărișel, Râșca, Gilău și Cluj. Am umblat în total 13 km (cu o diferență de nivel totala de 700 de metri). Gradul de dificultate a fost mediu, ascensiunea inițială este solicitantă (o ascensiune inițială de 500 de metri pe primii 3 km), ce a necesitat un efort fizic intens pentru 1 oră jumătate. Plimbarea pe platoul muntelui Ijar a fost relaxantă și plăcută, iar coborârea a fost mai solicitantă pentru genunchi și glezne. Traseul s-a desfășurat pe drumuri forestiere, prin pădure și, la mijlocul traseului, prin câmp deschis, fără zone dificile sau pericole deosebite.

Traseul parcurs și track-ul GPS pot fi văzute aici.

Ultima ieșire din acest an pe coclauri e programată pe 20 decembrie – numai bine să ne pregătim condiția fizică de sărbători. Până atunci, vă invităm să vedeți albumul de fotografii din această drumeție pe pagina noastră de Facebook.

Duminica pe coclauri logo

 

Schimbarea sau despre cum să fim stăpânii propriei noastre deveniri

de Radu SILAGHI, trainer ATU Consulting

Când renunț la ceea ce sunt,
devin ceea ce aș putea fi.
LAO TZE

Renunță la obișnuințele proprii, dă-ți voie să fii vulnerabil permițându-ți să pierzi o parte din tine, având credința că vei ajunge o alternativă mai bună a ta. Suntem în permanentă schimbare, transformare interioară și exterioară; trăim iluzia stabilității, schimbarea fiind o certitudine.

Schimbarea presupune confruntarea cu propriile limite în care renegociem granițe interioare și exterioare. Este un proces asumat al transformării interioare, un drum al descoperirii de sine în care poți să resimți uneori că totul în jurul tău se prăbușește, se dezintegrează, cu scopul de a face loc unui rezultat mai bun.

Situații mai puțin plăcute pot reprezenta pretexte ale schimbării. Acceptă situații, găsește resurse în tine, speră și crede în viziunea propriei tale direcții. E important să căutăm soluții, resurse și oameni care credem că ar putea să susțină demersul propriu al schimbării. Astfel, vem găsi busola și direcția, preluând controlul a ceea ce suntem și ceea ce vrem să devenim.

În procesul schimbării, gândurile sunt cele care dau naștere emoțiilor. Stă în puterea noastră să ne schimbăm gândurile reușind astfel să influențăm propriile emoții. Gândurile creează realitatea, ele sunt energie.

Schimbarea este mai degrabă un proces cu formă de spirală, mai puțin liniar, având un ritm diferit pentru fiecare dintre noi, chiar și în momente de timp diferite.

Prochaska şi DiClemente (1992) au dezvoltat un model care descrie stadiile pe care o persoană le traversează în procesul de schimbare a comportamentului său. Potrivit acestor autori, există șase stadii ale schimbării: precontemplare, contemplare, pregătire, acţiune, menţinere, recădere şi revenire.

Ciclul-schimbarii

Precontemplare – Este etapa în care suntem sesizați de cei din jur sau de evenimentele prin care trecem că este necesară o schimbare, dar suntem puțin pregătiți să o facem. Adesea negăm că e nevoie de ceva nou și ne ancorăm mai tare în ceea ce este și ceea ce suntem, în încercarea de a ne convinge pe noi și pe ceilalți că totul este în regulă. Acum pot apărea așa numitele mecanisme de apărare de genul negării, minimizării, raționalizării, rezistenței.

Contemplare – Începem să ne gândim la modalităţi de a face anumite modificări în viaţa noastră, în comportamentul nostru, fără în schimb de a face ceva concret. Acum evaluăm situația din perspectiva a ceea ce avem de câștigat sau de pierdut. Schimbarea este uneori foarte dificilă, mai ales în lipsa resurselor suficiente, iar greutatea schimbării poate cântări mai mult decât greutate stării curente. Aceastei etape îi este specifică strângerea de informații.

Pregătire – În această etapă, sub impactul unui angajament propriu al schimbării, ne dezvoltăm obiective, prioritizăm, elaborăm planuri de acțiune. Putem manifesta o atitudine ambivalentă, de pendulare între alternative de acțiune, fără a trece direct și rapid la acțiune.

Acțiune – Este momentul în care suntem pregătiți să aplicăm noile comportamente asociate schimbărilor dorite. Implementăm planurile din etapele anterioare, învățăm să gestionăm stresul, să ne relaxăm și să ne bucurăm de ceea ce ni se întâmplă. Această etapă durează în general până la 6 luni.

Menținere – Presupune continuarea pe termen lung a schimbărilor puse în practică în etapa de Acțiune. Schimbările devin permanente.

Recădere și Recuperare – În cazul unei recăderi, avem tendința de a ne reîntoarce la vechile comportamente, fiind nevoie să ne reevaluăm motivația pentru schimbare. Există riscul să ne întoarcem la stadiul de Contemplare sau în Pregătire/Acţiune. Aici putem să ne dăm seama dacă este vorba de o recădere minoră sau de o reîntoarcere efectivă la vechile tipare de comportament. E bine să considerăm recăderea ca o experienţă de învăţare: putem descoperi aspecte noi despre noi şi despre motivele recăderii.

Stă în natura noastră să facem schimbări spre un alt NOI. O schimbare este un proces, un drum cu suișuri și coborâri, important fiind să avem o abordare conștientă, cu răbdare și perseverență. Schimbarea nu va veni dacă aşteptăm altă persoană sau altă perioadă. Noi suntem cei pe care i-am aşteptat. (Barack Obama)


Bibliografie

Armstrong, M. (2006) Managementul Resurselor Umane. Manual de practică. București: Editura Codecs;
Baleanu C. (1996) Managementul îmbunătățirii continue. București: Editura Expert, Fiman;
Brug J., Conner M., Harré N., Kremers S., McKellar S. & Whitelaw S. (2004) The Transtheoretical Model and stages of change: a critique. Observations by five Commentators on the paper by Adams, J. and White, M. (2004) Why don’t stage-based activity promotion interventions work?;
Darwin D., Johnson Ph., Mc Auley J. (2001) Developing Strategies for Change. London: Prentice Hall;
Dupuy F. (2001) L’alchimie du changement. Paris: Editions d’ Organisation;
Ford D. (2001) Managing Business relationship. England: John Wiley & Sons;
Zimmerman G.L., Olsen C.G. & Bosworth M.F. (2000) A ‘Stages of Change’ Approach to Helping Patients Change Behavior. Am Fam Physician. 61(5):1409-1416.